agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-03-21 | [This text should be read in romana] |
Brâncuși este, cu siguranță, cel mai important produs cultural pe care România l-a dat lumii. Din nefericire, țara în care s-a născut marele sculptor a rămas singura care nu a înțeles nimic din tot ce a însemnat sau o să însemne Constantin Brâncuși pentru cultura mondială. Prin ne(re)cunoașterea marilor sale valori, de cele mai multe ori, România a bâjbâit în întuneric fără să găsească lumina izbăvitoare. Printr-o conjunctură favorabilă, cele mai importante opere ale sculpturii moderne se află la Târgu-Jiu. Meritele țării de origine în evoluția artistului de talie mondială Brâncuși sunt minime, dealtfel singurul argument prin care poate fi revendicat acesta fiind cel al originii. În rest, țara sa respingându-l ne(re)cunoscătoare, cum îi stă în fire, de câte ori a putut.
Văzând ce s- a întâmplat cu operele lui Constantin BrâncuÈ™i de la Târgu-Jiu după căderea comunismului, am înÈ›eles că ignoranÈ›a cu care au fost tratate de oficialitățile comuniste s-a transformat în bătaie de joc o dată cu începutul anilor ‘90. După începerea lucrărilor de renovare ale Coloanei Infinitului, total iresponsabil, fără să existe banii necesari, la sfârÈ™itul anului 2000, lucrările erau finalizate È™i monumentul era reinaugurat. Amalgamul criminal al birocraÈ›iei amestecată cu indiferenÈ›a, incompetenÈ›a È™i fuga de răspundere a condus către o cascadă de evenimente care au desăvârÈ™it afectarea iremediabilă a ansamblului. Mutilarea oraÈ™ului Prima mutilarea estetică a monumentelor se produce odată cu renovarea centrului pietonal al oraÈ™ului Târgu-Jiu, un proiect bine intenÈ›ionat. IniÈ›ial. Doar prostia È™i lăcomia au condus la ignorarea recomandării primite din partea Ministerului Culturii È™i a DirecÈ›iei pentru Cultură. Prin eliberarea unei note de È™antier, materialul de execuÈ›ie era schimbat, din piatră naturală în beton amprentat( material folosit pentru prima dată pe o suprafață atât de mare în România), lucru care a condus, probabil, la unul dintre cele mai urâte centre pietonale din Europa. Apare inevitabil întrebarea - ce legătură are centrul pietonal cu ansamblul BrâncuÈ™i de la Târgu-Jiu? Are. Tocmai pentru că o bună parte din el se află pe axa BrâncuÈ™i. Mai mult decât atât, o parte din cetrul pietonal se intersectează cu câteva monumente de patrimoniu, printre ele numărându-se È™i casa boierului Gănescu, imobil în care Constantin BrâcuÈ™i a locuit pe toată durata realizării ansamblului. Doar că, nimeni nu a hotărât până acum ca oamenii vinovaÈ›i pentru aberaÈ›ia arhitecturală să fie traÈ™i la răspundere . Din păcate, lipsa unei societăți civile vii È™i a unor instituÈ›ii libere au condus către o tăcere absolută. CredeÈ›i că artizanii acestei bătăi de joc s-au limitat doar la profanarea axei ansamblului ? Nici vorbă. ÃŽn anul 2010, ei s-au apropiat din ce in ce mai mult de operele lui BrâncuÈ™i. Vandalizarea patrimoniului universal Astfel, primarul susÈ›inea semnarea unui memorandum cu trei fundaÈ›ii din Statele Unite ale Americii, care aveau sa construiască în imediata apropiere a Coloanei Infinitului, o clădire care ar fi urmat sa devină Centrul de vizitare si interpretare a operelor lui Constantin BrâncuÈ™i. Actele la care primarul se angaja demonstrau clar că, în fapt, acele fundaÈ›ii vroiau sa treacă direct la administrarea ansamblului. Din fericire, acesta a fost găsit È™i făcut public È™i, în consecință, edilul È™ef a renunÈ›at. ÃŽn anul 2013, mai exact, pe 3 iulie, Centrul BrâncuÈ™i, o instituÈ›ie care funcÈ›ionează în subordinea directă a Primariei È™i care a fost condusă încă de la înfiinÈ›are de persoane care nu au avut niciun fel de legături cu domeniul administrat, a reuÈ™it performanÈ›a de a produce prejudicii iremediabile ansamblului. Directorul de atunci al Centrului a hotărât să spele cu jet de apa sub presiune operele din piatră. Acest lucru a condus, inevitabil, la prejudicierea iremediabilă a operelor din patrimonial universal. Cu toate că angajaÈ›ii DirecÈ›iei pentru Cultură trebuiau să sesizeze dezastrul, aceÈ™tia s-au grăbit să semneze recepÈ›ia lucrărilor. Din acel moment, nu am contenit să atrag atenÈ›ia, împreună cu sculptorul Paul Popescu, asupra neregulilor (inclusiv într-un reportaj realizat de o televiziune de È™tiri naÈ›ională). ReprezentanÈ›ii Ministerului Culturii,au spus că nu există probleme în ce priveÈ™te spălarea operelor din piatră. ÃŽn luna noiembrie, la 75 de ani de la inaugurarea ansamblului de la Târgu-Jiu, petrecerea a fost umbrită de omul care trebuia să semneze recepÈ›ia lucrărilor de la Poarta Sărutului, pe motiv că nu au fost făcute aÈ™a cum trebuie È™i că în urma spălării din vară, monumentul prezenta o deteriorare vizibilă. Prezent la Târgu-Jiu, Radu Boroianu reitera ideea că operele din piatră nu au suferit în urma spălării din 3 iulie. Doar că scandalul a devenit atât de mare, încât în februarie 2014, o comisie formată din specialiÈ™ti români È™i străini, recunostea că, da, operele din piatră fuseseră avariate. ÃŽnsă, până ca acest lucru să se întâmple, directorul Centrului BrâncuÈ™i, instituÈ›ie responsabilă pentru dezastru, anunÈ›ase, în presa centrală, că operele urmează să fie spălate prin acelaÈ™i procedeu de două ori în acel an. Din fericire, È™efa a trebuit să plece de la conducerea instituÈ›iei în urma rezultatelor prezentate de comisia de investigaÈ›ii. După un an de la acest moment, situaÈ›ia a rămas aceeaÈ™i, adică nimeni nu plăteÈ™te È™i, din păcate, ansamblul de la Târgu-Jiu este administrat în acelaÈ™i fel de o adunătură de incompetenÈ›i cocoÈ›aÈ›i în funcÈ›ii fără vreo legătură cu protecÈ›ia patrimoniului culturii È™i spiritualității române. Și, ca o încununare a batjocurii generalizate, în tot acest timp, în satul natal al lui Constantin BrâncuÈ™i se vizitează o casă care nu are legătură cu marele sculptor, în timp ce ultimele bârne ale casei sale originale putrezesc în ploaie. BrâncuÈ™i este îngropat în fiecare zi de incompetență Pentru a vedea cât de autentic È™i de actual e Caragiale, s-a găsit cineva care propune repatrierea rămășiÈ›elor pământeÈ™ti ale lui Constantin BrâncuÈ™i, aducând ca motivare faptul că acesta ar fi vrut să fie înmormântat în È›ară. Nimic mai fals. ÃŽn primul rând, Constantin BrâncuÈ™i a avut un testament în care nu a scris că ar vrea să fie înmormântat în È›ară. ÃŽn al doilea rând, din păcate, Constantin BrâncuÈ™i a murit, având cetățenie franceză, fiind nevoit să renunÈ›e la cea română ( în acea perioadă românii nu puteau avea dublă cetățenie) pentru a putea să își doneze operele È™i atelierul statului francez ( pentru că România le refuzase). Mai mult decât atât, Constantin BrâncuÈ™i È™i-a cumpărat locul de veci înainte să moară. Oricum, România îl îngroapă pe BrâncuÈ™i în fiecare zi, prin lipsa de atitudine cu care tratează tot ce înseamnă sculptorul, de al cărui nume se folosesc toÈ›i, de la politicieni, până la oameni de rând. ÃŽn timp ce în FranÈ›a sau în America ( acolo unde se află cele mai multe opere semnate C.B), lumea îl apără È™i îl preÈ›uieÈ™te pe artist, în È›ara de origine el devine subiect de campanie electorală È™i, mai grav, pentru a motiva existenÈ›a unor instituÈ›ii care în loc să îl protejeze, îi vandalizează opera. Singura soluÈ›ie care ar putea salva situaÈ›ia ar fi o comisie de specialiÈ™ti care să aibă în îngrijire ansamblul, funcÈ›ională în subordinea directă a Ministrului Culturii È™i care să fie schimbată o dată la trei sau la cinci ani. Până atunci, se ridică unele semne de întrebare, cele mai multe fiind legate de această situaÈ›ie fără ieÈ™ire. Nimeni nu este tras la răspundere È™i, mai mult decât atât, incompetenÈ›ii își continuă activitatea, producând noi È™i noi erori voite sau nu asupra patrimoniului cultural. Din păcate, Constantin BrâncuÈ™i, un colos al artei mondiale este o uriașă povară pentru o È›ară obiÈ™nuită să fie dominată de mediocritate. Constantin BrâncuÈ™i este înainte de toate, o linie firească a adevărului, a sensibilității profunde nealterate de indiferență, mizerie È™i ură. Este cu siguranță, acea formă a unei Românii veritabile aplecată doar în faÈ›a lui Dumnezeu. Ansamblul de la Târgu-Jiu este ridicat în cinstea eroilor căzuÈ›i în Primul Război Mondial, cel care a dus la reîntregirea naÈ›ională a României. Azi, lumina este dată doar de speranÈ›a că, într-un final, autenticul va învinge minciuna È™i firescul o să domine prefăcătoria. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy