Am lipsit sâmbătă 5.09.2009 din sala mare a Casei de Cultură a Studenților din Cluj- Napoca unde s-a lansat volumul al doilea al cărții Teroare în Ardeal scrisă de publicistul C. Mustață, dar am în față lucrarea.
În acest volum, C. Mustață aprofundează ceea ce și-a propus și a reușit și în primul: să arate, pe bază de documente, atrocitățile săvârșite împotriva românilor transilvăneni de către nobilimea și statul maghiar de-a lungul vremurilor, mai ales în timpul momentelor istorice: 1437, 1514, 1784, 1848, 1867, 1892, 1916, 1918, 1940, 1944. Că era nevoie de toate acestea, spune autorul, reiese și dintr-un discurs rostit de poetul și senatorul Marko Bela la Târgu Mureș: În 1526 strămoșii noștri au pierdut și, pentru un secol și jumătate, țara nu a mai fost a noastră. Ultima dată această patrie s-a pierdut în 1918, iar datoria noastră este să redobândim acest pământ pierdut
Concluzia autorului este că, de câte ori s-a redobândit acest pământ pierdut, au avut loc crime înfiorătoare împotriva românilor transilvăneni. Numai în 1848-49 au fost omorâți 40.000. Crime sadice, dovedite tot de documente, au avut loc și în 1916 după reocuparea Ardealului de trupele Puterilor Centrale și în 1940 și 1944. Evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș, văzute pe viu și filmate de telereporterul Dorin Suciu, n-au fost date pe postul național de televiziune ci au fost mistificate de reportajul unui irlandez din care reieșea că omul agresat era ungur, iar cei care au dat lovituri cauzatoare de moarte au fost românii, un fals care a făcut, din nefericire, ocolul lumii, fără ca vreodată să mai poată fi corijat
De la bătălia de la Posada(1330) și până în zilele noastre documentele vorbesc în această carte. Pe lângă 116 surse bibliografice ale volumului I se adaugă încă162 în cel de al doilea.
O privire asupra cuprinsului cărții îndeamnă la lecturarea ei. Autorul fiind un jurnalist cu experiență, titlurile multor capitole sunt de-a dreptul incitante. Ex:
Tragedii pe axa Viena-Budapesta-Sângeorgiu de Pădure,
Nu trageți în Anonimus,
Zulta, fata voievodului român Menumorut s-a căsătorit cu fiul lui Arpad, șeful triburilor ungurești,
Ultimele bătălii pentru Apuseni,
Povestea unei decorații: Viena 9 ianuarie 1851,
Ce n-a înțeles Președintele Laszlo Solyom?,
Războiul UDMR-ului cu Constituția României,
Dorin Suciu, reporterul.
Etc.
Valoarea științifică a lucrării a fost asigurată și de consultanții științifici, printre care cercetător științific gradul I dr. Gelu Neamțu (Cluj-Napoca), prof. dr. Viorel Faur (Oradea), dr. Vasile Ștefan Tutula (Cluj- Napoca) și alții. De altfel, în cuprinsul volumului I al lucrării, este inserat și un interviu pe care autorul l-a luat, cu ani în urmă, pe temele dezbătute în carte, regretatului academician David Prodan.
Faptele și modul lor de prezentare nu pot fi catalogate ca expresia unui naționalism extremist, cum ar fi poate tentați să creadă unii. Încă de la începutul volumului II, autorul ține să precizeze:Cartea aceasta nu e împotriva nimănui. Faptele nu sunt inventate și n-are nimeni dreptul să le transfere spre nevinovați. E dreptul generațiilor de azi, indiferent de etnie, să știe de unde vin și, mai ales, să privească demn, cu speranțe, spre vremurile care nu se anunță încă senine.