Institutul-fantoma de studii orientale
10 Iulie 2006
Tiberiu Lovin

Primaria Capitalei aloca anual sapte miliarde de lei pentru sustinerea unei activitati fictive, in care un grup de interese conduce de 16 ani.



Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al-George” s-a infiintat in 1990 si si-a dus existenta pana acum, fara ca activitatea sa fie remarcata, recunoscuta international sau sa iasa in relief cu ceva. Aflata initial in subordinea Ministerului Culturii, institutia a fost trecuta din 2001 sub protectia financiara a Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB).
Aproximativ sapte miliarde de lei vechi sunt alocati anul de la bugetul local pentru o semiactivitate, despre care Curtea de Conturi spune ca s-a derulat ilegal timp de 14 ani. Un scandal intestin, pornit de ani intregi, ameninta pozitia directorului Radu Bercea, care este acuzat de o specialista in orientalistica de impostura.
Acuzatiile sunt clare: coordoneaza o activitate fara rezultate, nu are studii de specialitate, boicoteaza incercarile de promovare a adevaratilor orientalisti, dar isi promoveaza concubina si amicii, uneori fara concurs.

Infiintarea, cu acordul lui Plesu

In 1990, ministrul culturii de la acea vreme, Andrei Plesu, l-a numit pe Radu Bercea stapan peste un domeniu nou: studiile orientale. Ideea, una mai veche, i-a apartinut lui Constantin Noica si a fost sustinuta de Mircea Eliade.
Totul a ramas la stadiul de discutii pana cand Plesu a semnat infiintarea Institutului de Studii Orientale „Sergiu Al-George” si l-a numit sef pe Bercea.
Acesta recunoaste ca nu a absolvit niciun curs de limbi orientale, ci a terminat Facultatea de Istoria Artei, ca si Plesu. Sustine insa ca a invatat singur sanscrita, insa numirea pe un post nu este facuta pe studii in particular, ci pe baza de documente stampilate de institutii acreditate. Cu toata lipsa de pregatire in domeniu, Bercea a ramas in functie si azi.

Activitate suspendata,dar platita

Din decembrie 2004, la institut nu mai este aproape nicio miscare. Institutia s-a mutat dintr-un sediu in altul, iar noul spatiu nu a fost inca renovat. Bani au fost, insa directorul institutului, Radu Bercea, i-a returnat la primarie.
Angajatii vin cand au timp, stau printre maldare de birouri si calculatoare, apoi pleaca. Nu uita sa-si ridice salariile, care totalizeaza peste patru miliarde de lei anual.
Inactivitatea institutului i-a adus lui Bercea o prima propunere de demitere in 2004, fiind acuzat de „clientelismul stiintific si promovarea ilegala a cercetatorilor si plecarea unor cercetatori de prestigiu ca Teodor Baconschi (n.r. - actual secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe, demis de Bercea pe cand se afla la Sorbona pentru sustinerea doctoratului) si Ioana Candea”. Autorul acuzelor, consilierul general Octavian Stanila, nu a reusit sa-l demita pe director.

Amatorism si impostura

Cu masteratul si doctoratul la Sorbona, cercetatorul Rodica Pop ocupa diferite functii in afara Institutului de Studii Orientale, printre care si cea de consul onorific al Mongoliei. Cu toata recunoasterea internationala, subalterna lui Bercea nu a fost promovata de 14 ani. Acest lucru i se trage de la faptul ca Pop a avut curajul sa critice activitatea institutului si a directorului acestuia si sa afirme ca „institutul a functionat ilegal, nu a avut Consiliu Stiintific 14 ani, nu a fost inclus in niciun program de cercetare stiintifica, nu are proiecte specifice unui institut de cercetare in domeniul orientalisticii”.
In plus, Rodica Pop il acuza pe Bercea ca nu are competente in orientalism si nu este calificat ca manager.

Aviz negativ de la Curtea de Conturi

La sesizarea Rodicai Pop, specialistii Curtii de Conturi au verificat documentele Institutului „Sergiu Al-George”, la inceputul anului trecut, si au tras linie destul de repede sub capitolul nereguli.
„Cu ocazia acestei verificari, au fost constatate abateri de la prevederile legale in legatura cu: neorganizarea si nefunctionalitatea Consiliului Stiintific (n.r. - timp de 14 ani), aprobarea cu mare intarziere a unui regulament de organizare si functionare, neincheierea contractelor individuale de munca in conformitate de Codul Muncii, precum si altele decat cele sesizate”, a punctat Curtea de Conturi pe data de 10 ianuarie 2005. Asadar, dupa 14 ani s-a constatat ca institutul a functionat ilegal.


Radu Bercea, prins intre scandaluri si controale

Seful Comisiei de cultura din cadrul Primariei Bucuresti, Romeo Pop, se gandeste serios la inlocuirea din functie a directorului Radu Bercea. „Sunt tot felul de abateri.
Pe mine ma intereseaza mai mult cele administrative. I-am dat bani pentru renovare, iar el i-a returnat la finalul anului. Nu se poate asa ceva”, a afirmat Pop. „I-am dat banii la inceputul anului si nu dupa rectificarea bugetara, asa cum sustine.
Minte cu nerusinare!”, a spus seful comisiei. Si Ministerul Culturii doreste schimbarea lui Bercea, dar, deocamdata, se asteapta un transfer din subordinea Primariei Capitalei la Academia Romana.

„Directorul este inlocuit daca moare”

Radu Bercea priveste detasat schimbarea sa pentru ca i se pare un lucru imposibil. Nici nu se gandeste prea mult la asa ceva. „Au fost tot felul de conflicte. Am fost acuzat chiar de comportament violent, dar cred ca oamenii erau stresati”, sustine seful Institutului „Sergiu Al-George”.
Bercea ne-a declarat senin ca prima cauza ce ar putea duce la schimbarea sa poate fi moartea. A precizat si alte variante, pe care le considera totusi irealizabile: demisia si demiterea.
Ultima solutie pare sa-i convina primarului general Adriean Videanu, care se pregateste sa semneze ordinul de eliberare din functie.

Iubita si prietenii, avansati dubios

Unul dintre apropiatii lui Bercea este Andrei Cornea. Acesta a sarit la cercetator gradul I dupa o pauza de doi ani si cand se afla in concediu de odihna, fapt consemnat in actele institutului.
Desi este angajat cu norma intreaga la Universitatea Bucuresti, Cornea este angajat cu acelasi numar de ore si la institut, unde este vazut rar si atunci pentru maximum o ora. Acelasi lucru se intampla in cazul Luminitei Munteanu, angajata si ea la Universitatea Bucuresti, care are cumul de functii prin contractul de cercetator la „Sergiu Al-George”. Avantajul ei este iubitul, mai clar directorul Radu Bercea, care ne-a spus ca relatia lui nu are de ce sa ne intereseze pe noi. Cornea si Munteanu sunt si membri in Consiliul Stiintific prezidat de Bercea, pentru care primesc o remuneratie pe masura. O alta obligatie a institutului este sa publice anual o revista, lucru care s-a intamplat de patru ori in 16 ani.

„Zeul” institutului, paznic pe inactivitate

Pasionat de zeitatile indiene, Radu Bercea si-a numit calculatorul „Shiva”. In fata computerului l-am si gasit la institut. Alaturi de amicul Andrei Cornea, directorul savura o tigara si astepta sa-i fie montat internetul.
Renata Tatomir, specialista in turca, s-a transformat in secretara si raspundea la usa si la telefon. Cei trei erau singurii angajati prezenti in institutie la orele pranzului.
De muncit nu se muncea, situatie care treneaza din decembrie 2004, cand s-au mutat din vechiul sediu aflat pe Calea Victoriei. „Toata biblioteca se afla in cutii.
Nici macar internet nu am avut”, s-a plans Bercea, care a fost contrazis imediat de un specialist in calculatoare. Pentru cateva setari banale neefectuate, institutul a platit internetul, 50 de euro lunar, fara sa-l foloseasca.
Pe scurt, „zeul” institutului nu face altceva decat sa pazeasca o institutie si fonduri anuale de circa sapte miliarde de lei.