Știi,am visat iar aseară că m-ai omorât.Defapt,o faci tot timpul.
O faci cu privirea aceea ce se hrănește cu disperarea ce-mi pătrunde până în măduva oaselor.Văd satisfacție în fiecare mișcare ce te aduce mai aproape de mutilarea existenței mele.Acum,fiecare gând ce mă duce la tine îmi pictează pe chip incă o lacrimă de sânge.Emani numai fascicule de ostilitate,esti doar o altă arătare ce își ia doza de euforie din suferința celorlalți.Obisnuiești să mergi pe o cărare de cadavre ale unor fericiri putrezite ce au apartinut nu demult unor oameni.Acum sunt ale tale,iar tu nu ești om.Ucizi speranțe, vise si scuipi venin asupra tuturor ce îndrăznesc să ofere un gram de zâmbet celui ce îi oferi tortură pură.
Ai fost doar visul meu inocent,doar naivitate meschină.A rămas doar o ruptură usturătoare.