agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 
Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 6692 .



Mトハトピtirea de la Sandomir
prose [ ]
Dupト o istorisire adevトビatト

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Mironflorin ]

2013-07-11  | [This text should be read in romana]  

Literary Translation - Translations of classic and original poetry and other materialsThis text is a follow-up  | 



Razele soarelui la asfinネ嬖t テョmpodobeau cu aur coastele celei mai fermecトフoare vトナ din voievodatul Sandomir. テ芝殃 luau rトトaz la rトピトビit pe zidurile cu numeroase ferestre ale unei mトハトピtiri arトフoase ナ殃 primitoare parcト sトビutテョnd-o de rトノas bun テョn vreme ce doi cトネトビeネ嬖 テョnsoネ嬖ネ嬖 doar de o mテョnト de servitori ajunserト la capトフul lanネ孛lui de dealuri din faネ崙 ナ殃 テョmboldiネ嬖 de clopotul de vecernie, dupト ce zトッovirト o clipト sト priveascト, テョナ殃 テョmpinserト caii devale, テョn direcネ嬖a mトハトピtirii. Portul musafirilor tテョrzii da pe faネ崙 strトナnii. Pトネトビiile largi, テョmpenate, pieptarele de elan strivite de platoナ歹 テョnnegrite, albiturile strテョnse pe corp ナ殃 cizmele cu carテョmb テョnalt nu permiteau sト-i iei drept polonezi neaoナ殃. ナ枴 nici nu era altminteri. Fiind trimiナ殃 ai テョmpトビatului german, nemネ嬖 deopotrivト, umblau cトネトビi テョnspre curtea rトホboinicului Ioan Sobieski, dar surprinナ殃 de cトヅerea テョntunericului, cトブtarト adトパost la mトハトピtirea ce li se テョnfトκ嬖ナ歛 dinainte. Ferecatト de cu searト, poarta fu deschisト celor care solicitarト gトホduire, iar portarul テョi pofti sト intre テョn camera spaネ嬖oasト de oaspeネ嬖 unde テョi aナ殳eapta merinde ナ殃 un loc de odihnト pe timpul nopネ嬖i; テョnsト 窶 adトブgト acesta scuzテョndu-se 窶 abatele ナ殃 monahii s-au adunat deja テョn capelト pentru slujba de vecernie ナ殃 nu mai pot sト テョntテョmpine aナ歛 cum se cuvine niナ殳e oaspeネ嬖 atテョt de vrednici. Alocuネ嬖unea bトビbatului cu uitトフura cam neテョncrezトフoare era テョnsufleネ嬖tト de isonul monoton pe jumトフate vorbit, pe jumトフate cテョntat al vocilor テョnalte care se revトビsau テョntr-acolo din depトビtトビi surde de-a lungul cupolele rトピunトフoare atestテョnd cテョntarea acelei comunitトκ嬖 duhovniceナ殳i.Strトナnii pトフrunserト テョmpreunト テョn acea odaie care, deナ殃 vトヅit construitト doar de curテョnd, ca ナ殃 restul mトハトピtirii, imita cu precizie cトブtatト formele ascuネ嬖te, medievale. Uneltele puネ嬖ne la numトビ, dar aspectuoase erau テョnナ殃ruite テョn jurul pereネ嬖lor. Ferestrele テョnalte ナ殃 boltite dトヅeau テョn exteriorul mトハトピtirii, unde rトピトビise luna rトホboindu-se cu ultimile lumini ale テョnserトビii ce azvテョrleau arar scテョnteieri pe coamele dealurilor, pe cテョnd noaptea cu alaiul sトブ se pripトη歹a treptat テョn cutele vトナlor ナ殃 sub pomii pトヅurilor, iar tihna テョナ殃 テョntindea voalul テョn splendidト devトネmトピealト peste cele vii ナ殃 nevii. テ始sトη殃 slugile cavalerilor se テョngrijirト de vin ナ殃-ncropirト cina. O masト prost テョmbinatト, ce fusese tテョrテョtト pテョnト テョn parapetul ferestrei ogivale, テョi primi pe oaspeネ嬖i sleiネ嬖 care, ナ歹zテョnd pe jilネ孛ri テョnalte, ba se desfトフau cu jocurile vrトニite ale lunii, ba se aplecau iarトη殃 asupra bucatelor ナ殃 vinului テョnzdrトプenindu-ナ殃 trupul テョn perspectiva drumului de a doua zi. Sト se fi tot scurs un ceas テョn chipul トピta. Noapte se lトピase pe deplin, de mult amuネ嬖serト clopotele ナ殃 cテョntecele corale. Trimis la culcare, servitorul aprinsese o candelト care aninatト-n mijlocul odトナi ardea mohorテョt, iar cei doi cトネトビeネ嬖 adトピtau la fereastrト vorbind aprins; poate despre scopul cトネトフoriei lor, pesemne de lucruri foarte importante. Cineva bトフu viguros テョn uナ歛 テョncトパerii ナ殃 mai テョnainte ca ei sト rトピpundト oネ崙ビテョネ嬖 de deranj: 窶枴ntrト!窶 aceasta se deschise ナ殃 se ivi privirii fトパtura stranie a unui bトビbat care テョntrebト: 窶柤-aveネ嬖 care cumva nevoie de foc?窶戮el intrat era テョnvトネuit テョntr-o rasト de cトネugトビ roasト ナ殃 テョn nenumトビate locuri peticitト care se deosebea テョn mod izbitor de constituネ嬖a vテョnjoasト ナ殃 テョndesatト a bトビbatului. Deナ殃 oareナ殃cum テョncovoiat de vテョrstト ナ殃 mai degrabト mic de staturト, テョntreaga lui fiinネ崙 テョmprトη殳ia o atare expresie de hotトビテョre ナ殃 vigoare, テョncテョt privitorii bトビbatului, de nu ar fi fost hainele sale, l-ar fi socotit orice, mai puネ嬖n un slujitor テョmpトツiuitor al bisericii. Pトビul ナ殃 barba, care odinioarト trebuie sト fi fost ca pana corbului, erau acum nトパトヅite de cトビunteネ嫺, ナ殃 テョn pofida lungimii lor, foarte zbテョrlite, strテョngテョndu-se テョn smocuri mari テョn jurul frunネ嬖i, gurii ナ殃 bトビbiei. Ochii, aplecaネ嬖 cトネugトビeナ殳e, se ridicau doar arar; テョnトネネ崚ョndu-se cテョnd ナ殃 cテョnd, scトパトビau fulgere, テョntr-atテョt de aprig scテョnteiau stelele テョntunecate dinspre obrazii supネ嬖, cenuナ殃i, iar lumea se simネ嫺a despovトビatト cテョnd se lトピau iarトη殃 テョnfundate de pleoape. テ始tr-asemenea trup ナ殃 veナ殞テョnt se テョnfトκ嬖ナ淨 strトナnilor monahul cトビテョnd la subraネ lemne ナ殃 テョntrebテョnd: 窶柤-aveネ嬖 care cumva nevoie de foc?窶戮ei doi se privirト unul pe altul uimiネ嬖 de strania apariネ嬖e. テ始tre timp, cuvioナ殃a sa テョngenunchiase テョn faネ嫗 cトノinului ナ殃 se puse sト dureze focul, fトビト sト se lase abトフut de vorbe cum cト doarト n-au テョngheネ嫗t テョncト, sト nu-ナ殃 mai facト de lucru de pomanト. - Nopネ嬖le s-au fトツut cam aspre, spuse el ナ殃 trebトネui mai departe. Dupト ce isprトプi ナ殃 focul ardea voios, mai テョntテョrzie cテョteva clipe la cトノin pentru a-ナ殃 テョncトネzi mテョinile, iar pe urmト, pasトノite, fトビト sト se singhiseascト de strトナni, se テョndreptト tトツut テョnspre uナ淨.Fu acolo de-ndatト, iar cテョnd sト apuce clenciul, unul din strトナni grトナ : - De vreme ce tot sunteネ嬖 aici, prea cinstite pトビinte...- Sunt novice! rosti cトネugトビul parcト-n silト ナ殃, fトビト a se uite テョmprejur, rトノase la intrare, cu fruntea plecatト cトフre uナ淨. - Bine atunci, prea cinstite frate cトネugトビ! continuト strトナnul, de vreme ce tot sunteネ嬖 aici, ia lトノuriネ嬖-ne de unele lucruri care ne-au stテョrnit curiozitatea. - テ始trebaネ嬖, spuse cトネugトビul テョntorcテョndu-se. - Luaネ嬖 seama atunci, spuse strトナnul, cト splendidul aナ歹zトノテョnt ナ殃 clトヅirea mトハトピtirii ne-au umplut de mirare ナ殃 テョndeosebi faptul cト este atテョt de nouト ナ殃 cト pare a fi fost ridicatト recent.Auzind cele grトナte, ochii テョntunecaネ嬖 ai cトネugトビului se テョnトネネ嫗rト ナ殃 テョl sfredelirト pe vorbitor cu ferocitate.- Au trecut vremurile cテョnd ctitorirea unor asemenea lトツaナ殷ri sfinte nu era o raritate. De cテョnd e ziditト mトハトピtirea? - O ナ殳iネ嬖 deja, ori n-o stiネ嬖? テョntrebト monahul privind duナ殷meaua.- Am mai テョntreba dacト am ナ殳i? o テョntoarse strトナnul. Iar cトネugトビul murmurト:- De la zidirea mトハトピtirii au trecut trei ani, ba nu treizeci! adトブgト el corectテョndu-se, dar fトビト sト-ナ殃 ridice privirea. Iar strトナnul テョナ殃 テョnnoi テョntrebトビile:- Da窶 care-i numele ctitorului? Care om iubitor de Dumnezeu? 窶 Iar cトネugトビul izbucni テョn hohote cumplite de rテョs. Speteaza scaunului de care se rezemase pocni frテョngテョndu-se sub tトビia sa; un iad pトビu sト se テョnvトパトナeze テョn privirile aruncate deodatト asupra strトナnului pe care le feri numaidecテョt ieナ殃nd pe uナ淨 cu paナ殃 rトピunトフori.Cei doi strトナni nici mトツar nu-ナ殃 revenirト cu totul din uluire, cテョnd uナ歛 se deschise din nou ナ殃 pトフrunse テョnトブntru acelaナ殃 cトネugトビ. De parcト nu s-ar fi テョntテョmplat nimic, o luト spre cトノin, aネ崚ョネ崙 focul cu vトフraiul, puse lemne, suflト テョn flトツトビi. ナ枴 テョnturnテョndu-se grトナ:- テ始 lトツaナ殷l トピta sunt cea mai umilト dintre slugi. Eu テョs cel pe care-l pun la cele mai josnice munci. Cu strトナnii trebe sト fiu prevenitor ナ殃 sト dau rトピpunsuri cテョnd テョs テョntrebat. Parcト mi-aネ嬖 pus o テョntrebare, nu? Da窶 oare care era?- Vream sト aflトノ cテョte ceva despre zidirea mトハトピtirii トピteia, zise cel mai vテョrstnic dintre nemネ嬖, dar strania dumitale tトトトヅuire...- Mda, mda, spuse cトネugトビul, sunteネ嬖 strトナni ナ殃 nu ナ殳iネ嬖 テョncト meleagurile ナ殃 oamenii. Ca sト fiu drept, nimic nu mi-ar plトツea mai mult decテョt sト テョnナ歹l aナ殳eptトビile curiozitトκ嬖i voastrト neghioabe, da窶, pe urmト, o sト vト plテョngeネ嬖 la stareネ ナ殃 iarト o sト mト ocトビascト ca atunci cテョnd l-am luat de grumaz pe palatinul de Plozk fiindcト mi-a batjocorit strトノoナ殃i. - Veniネ嬖 de la Varナ殪via? mai spuse el dupト un scurt rトピtimp.- テ始tr-acolo mergem, explicト unul din strトナni.- I-un oraナ drトツesc! grトナ monahul luテョnd loc.- De-acolo vine toatト vrajba! Dacト ziditorul mトハトピtirii トピteia n-ar fi stat la Varナ殪via, n-ar fi ctitorit nicio mトハトピtire, acilea n-ar fi niciun cトネugトビ ナ殃 nici eu nu m-aナ fi popit. Da窶 cum nu veniネ嬖 din cetate, mai c-aナ zice cト sunteネ嬖 oameni oneナ殳i ナ殃 luテョnd asta テョn considerare o sト vト istorisesc povestea. Da窶 nu mト テョntrerupeネ嬖, iar cテョnd oi isprトプi sト nu mai aud cト-mi puneネ嬖 ナ殃 alte テョntrebトビi. Cト n-o sト mai am la urmト plトツerea s-o iau iarト de la capトフ. Numai de n-ar fi atテョta pテョclト pテョnト acolo, de-abia dacト se mai zトビeナ殳e sclipind, bトフrテョnul castel strトノoナ歹sc 窶 pテョnト ナ殃 luna strトネuceナ殳e aナ歛 mohorテョt! Ultimile vorbe pierirト テョntr-o bテョiguialト fトビト テョnネ嫺les care fトツu テョntr-un sfテョrナ殃t loc tトツerii テョn timpul cトビeia monahul ナ歹zu neclintit cu mテョinile テョnfipte テョn mテョnecile largi ナ殃 cu capul lトピat pe piept. Celor doi le venirト sト creadト cト monahul se cトナeナ殳e deja pentru fトトトヅuiala fトツutト ナ殃 aveau de gテョnd sト se テョndepトビteze clトフinテョnd din cap, cテョnd cトネugトビul se ridicト brusc trトトテョnd puternic aer テョn piept; gluga de peste ochi テョi cトホu pe spate; iar privirile, pierindu-le sトネbトフicia, scテョnteiau テョntristate; テョntors cトフre lunト, capul ナ殃-l rezemト テョn mテョnト ナ殃 テョncepu: - Starschensky aナ歛-i spunea bトビbatului, contelui de viネ崙 nobilト, cトビuia テョi aparネ嬖neau テョmprejurimile テョntinse ナ殃 aナ歹zarea unde acuma se aflト mトハトピtirea. Pe aicea, テョnainte trecea plugul; el hトネトヅuia acolo, sus, unde acuma zidurile sparte rトピfrテョng razele lunii. Contele nu era om rトブ, da窶 nici bun. La rトホboi i se spunea 窶柧iteazu窶 窶; altminteri ducea テョn castelul strトノoナ殃lor sトナ o viaネ崙 tihnitト ナ殃 singuraticト. Un lucru テョi uimea pe oameni din cale afarト: nu-l vトホurト niciodatト sト テョndrトトeascト o muiere. ナ枴 ca urmare lumea テョl credea duナ殞an al femeilor; cu toate cト nu era nici cテョtuナ殃 de puネ嬖n. Avea de la naturト o firea mai sfioasト ナ殃 窶 staネ嬖 sト vトヅ dacト pot s-o zic mai bine! spuse cトネugトビul pe cテョnd se ridica 窶 o desfトフare precumpトハitoare sト se vadト propriul stトパテョn, care nu-l lトピa sト se apropie de careva. Absenネ嫗 neplトツerilor era pentru el o plトツere. 窶 Mai aveネ嬖 vin? Daネ嬖 pocalu窶 テョncoa! Chiar aナ歛 rトブ nu era contele.Cトネugトビul bトブ, iar apoi continuト: 窶戡ナ歛-s ducea traiul Starschensky ナ殃 aナ歛 vrea sト moarト; da窶 altceva i se hトビトホise lui. O dietト テョl chemase la Varナ殪via. Dezgustat de depravarea plebei unde fiecare trトトea spuza pe turta sa fトビト sト se gテョndeascト la bunトピtarea tuturor, se plimba la テョnserat pe strトホile din oraナ; pe cer erau agトκ嫗ネ嬖 nori negri de ploaie, gata sト se verse テョn orice clipト, iar テョmprejur テョntuneric beznト. Deodatト auzi テョnapoia sa o voce femeiascト care i se adresト tremurテョnd ナ殃 jeluind: - De sunteネ嬖 om, fie-vト milト de un nトパトピtuit! テ始torcテョndu-se iute, contele zトビi o fatト care テョナ殃 テョntindea mテョinile テョnspre el implorテョnd. テ士brトツトノintea pトビea sトビトツトツioasト, gテョtul ナ殃 braネ嫺le テョi luceau alb テョn noapte. Contele cトネcト pe urmele cele-i care-l implorase. Nu mai departe de zece paナ殃, ea intrト テョntr-o cトピuネ崙, Starschensky o テョnsoネ嬖 ナ殃 fu numaidecテョt alトフuri de ea テョn holul テョntunecat. O mテョnト caldト, moale o apucase pe-a sa. 窶昶 Sunteネ嬖 cavaler al unui ordin? Ce テョnseamnト crucea de pe mantia dumneavoastrト? - Sunt cavaler de Malta, rトピpunse cel テョntrebat. 窶 Iar dumneata? 窶 se adresト cトネugトビul celui de-al doilea neamネ. 窶 Nicidecum, sunト rトピpunsul. 窶 Aveネ嬖 soネ嬖e ナ殃 copii 窶 N-am avut parte nici de una, nici de alta. 窶 Ce vテョrstト aveネ嬖?窶 Patru窶冱窶冂inci 窶 Aナ歛, aナ歛, murmurト cトネugトビul dテョnd din cap. Apoi urmト:窶朸n sentiment pe care nu-l mai cunoscuse pテョnト atunci テョl nトパトヅi pe conte la atingerea acelei mテョini calde. Se povesteナ殳e テョn basmele orientale despre un bトビbat cトビuia i s-a dトビuit din senin darul de a テョnネ嫺lege limba pトピトビilor ナ殃 a altor fトパturi, iar din clipa aceea, stテョnd la marginea pテョrテョului, la umbrト, pricepea cu uimire veselト toate cuvintele ナ殃 tテョlcurile care テョnainte nu fuseserト decテョt zgomote ナ殃 larmト. Tot astfel pトκ嬖 ナ殃 contele. テ始aintea lui descinse o nouト lumea ナ殃 テョナ殃 urmト zdruncinat conducトフoarea care deschise o uナ殃ネ崙 ナ殃 pトη殃 テョmpreunト cu el テョntr-o テョncトパere joasト, slab luminatト.Prima fテョナ殃e de luminト poposi asupra fetei. Fiinネ嫗 lトブntricト a lui Starschensky jubila, テョntrucテョt miezul realitトκ嬖i se テョngemテョna cu ceea ce fu doar presimネ嬖re. Fata era frumoasト, frumoasト テョn toate cele. Buclele negre se テョncolトツeau テョn jurul frunネ嬖i ナ殃 gテョtului ナ殃, alトフuri de genele de aceeaナ殃 nuanネ崙, sporeau farmecul ochilor strトネucitori ナ殃 sinilii pテョnト la stranietate. Gura cu buze pline, voluptoase ナ殃 aproape purpurii nu era deloc sluネ嬖tト de mica cicatrice care se urca pieziナ asemeni unei linii subネ嬖ratice, albicioase pテョnト se pierdea テョn roナ殷l-carmin al buzei superioare. Avea gropiネ嫺 テョn bトビbie ナ殃 テョn obraji. Fruntea ナ殃 nasul - cum poate nu i-au mai trecut prin cap vreodatト unui ilustrator, dar care le vin de minune compatrioatelor mele desトプテョrナ歹au vraja acelui cap fermecトフor ナ殃 se テョnvoiau pe deplin cu silueta trupului deopotrivト subネ嬖re ナ殃 テョmplinitト a cトビei generoasト frumuseネ嫺 mai degrabト culmina, decテョt se ascunde sub acele haine sトビトツトツioase. 窶昶 Nu ナ殳ii tu de astea, nu-i aナ歛, maltezule? Mda, da, iarト a dat strechea peste bトフrテョnul monah! Sト mai bem odatト! 窶 Gata, am dres-o!Contele se pierduse テョn contemplarea fetiナ歡anei ナ殃 de-abia dacト zトビi テョntr-un ungher al bordeiului, fトパturト de toatト jalea a unui bトビbat テョn vテョrstト, culcuナ殃tト pe fテョn putrezit, cu o ナ歛 sfテョナ殃atト sub cap テョn loc de perne, ナ殃 acoperitト de zdrenネ嫺 care acum テョナ殃 scose mテョna de sub acoperトノテョntul jerpelit ナ殃 テョntrebト cu glas stins: - Tu eナ殳i, Elga? Pe cine mi-ai adus? - Iatト-l pe nトパトピtuit, spuse fata テョntorcテョndu-se テョnspre Starschensky, pentru care sunt nevoitト sト vト cer テョndurarea mテョnatト de cel mai mare テョntristare. E tatトネ meu, nobil dintr-o familie veche ナ殃 de vazト care a fost adus テョn starea asta de prigonire. Spunテョnd acestea se duse テョntr-acolo ナ殃 se aplecト peste culcuナ殷l moナ殷lui strトヅuindu-se sト rテョnduiascト zdrenネ嫺le care-l acopereau pentru a le da un aspect de ordine ナ殃 decenネ崙.Contele pトη殃 mai aproape. Aflト povestea. Cel din faネ嫗 sa era starostele Laschek. El ナ殃 doi dintre feciorii sトナ se legaserト de niナ殳e cテョrdトη殃i politice care au adus ponoase patriei. Comploturile lor au fost descoperite. Cei doi fii dimpreunト cu alネ嬖 cテョネ嬖va nesトッuiネ嬖 care i-au urmat furト osテョndiネ嬖 la exil; tatトネ cトビuia moナ殃ile i-au fost luate se zbトフea テョn mizerie. Din clipa テョn care Starschensky auzi de numele Laschek テョナ殃 dトヅu imediat seama cト starea obiditului nu era cu totul nemeritatト. Cトツi cu toate cト o participare nemijlocitト la intrigile fiilor sトナ nu putu fi tocmai doveditト, prin nesocotinネ嫗 sa din tinereネ嫺 ナ殃 prin chiverniseala rea de la o vテョrstト テョnaintatト le-a テョngreunat fiilor sトナ calea avansトビii pe cトナle cuvenite ナ殃 i-a fトツut sト primeascト calea primejdiilor. Toate acestea nu-i erau necunoscute contelui. Dar era vorba sト salveze un nトパトピtuit, iar tatトネ Elgトナ cテョナ殳igase cel mai テョnflトツトビat dintre apologeネ嬖 テョn persoana celui テョndrトトostit de fiica sa.Laschek fusese adus テョntr-o casト decentト, iar el ナ殃 fiica sa primirト tot ce le era necesar. Starschensky テョナ殃 folosi influenネ嫗, legトフurile, ナ殃 nu precupeネ嬖 nici bani ナ殃 nici cadouri pentru restaurarea celui mazilit, pentru rechemarea celor alungaネ嬖. Din fericire, se proscrise situaネ嬖a pe care acei neprevトホトフori o primejduiserト prin uneltirile lor. Se acordト iertarea; cei alungaネ嬖 puteau sト gトフeascト de テョntoarcerea acasト. Mai mulネ嬖 conjuraネ嬖, fideli neroziei lor, intraserト テョn slujba ネ崙ビilor strトナne; doar fii lui Laschek, doi la numトビ, ナ殃 o rudト mai テョndepトビtatト a casei, pe numele sトブ Oginsky, se folosirト de greu obネ嬖nuta graネ嬖ere. Sosirea lor era aナ殳eptatト de la o zi la alta.テ始apoierea moナ殃ilor confiscate lui Laschek n-a fost テョnsト prea priincioasト. テ始 fiecare zi se iネ嫺au alネ嬖 ナ殃 alネ嬖 creditori. Capitalul ナ殃 dobテョnzile rトノase テョntreceau cu mult valoarea bunurilor existente. Starschensky se avテョntト テョn miezul chestiunii, achitト, テョナ殃 テョndatorト propriile moナ殃i ナ殃 cu toate acestea de-abia dacト putu sト salveze o mトビuntト parte din proprietトκ嬖le ancestrale ca o mlトヅiネ崙 pentru viitor. Mai fericite pトビurト a fi テョn rトピtimp strトヅaniile sale pentru cテョナ殳igarea inimii Elgトナ. Cテョnd fata se vトホu iarトη殃 テョn straie frumoase, se azvテョrli ネ嬖pテョnd asupra lui decum intrト, iar eforturile ナ殃 grija sa テョi furト rトピplトフite cu o sトビutare lungト ナ殃 apトピatト a buzelor sale fierbinネ嬖. Acest prim sトビut rトノase deocamdatト ナ殃 singurul, Starschensky se mトトuli totuナ殃 cu speranネ嫗 cト inima ei nu-i cu totul nepトピトフoare テョn ceea ce-l priveナ殳e. Ea se bucura de compania lui, テョi sesiza ナ殃 テョi ducea lipsa. Adesea テョi surprindea privirile テョndreptate asupra lui cu un aer scrutトフor ナ殃 テョngテョndurat; de cテョteva ori a fost nevoit chiar sト se fereascト iute de o sトビutare pe mテョnト pe care el ナ殃-ar fi dorit-o mai degrabト pe buze. Pe neaナ殳eptate, テョnsト, lucrurile au luat o altト テョntorsトフurト. Elga deveni tristト ナ殃 frトノテョntatト de gテョnduri. Dacト altトヅat窶 predilecネ嬖a ei pentru distracネ嬖i, cochetトビie, ナ殃 voioナ殃e se afirma cテョt se poate de limpede, uneori テョntrecテョnd chiar ナ殃 mトピura, acuma evita orice societate. Gテョndurile vrトニmaナ歹 テョナ殃 biciuiau norii deasupra frunネ嬖i ei frumos cizelate; ochiul ei trist vorbea de lacrimi ナ殃 nu arareori unul dintre aceナ殳i musafiri supトビトフori se strecura nepoftit pe sub genele ei degrabト coborテョte. Starschensky bトトト de seamト cum tatトネ o priveナ殳e mai pe urmト grav, aproape ameninネ崙フor ナ殃 cum veselia ei prefトツutト scoate la ivealト strトヅuinネ嫗 fetei de a テョnトッuナ殃 o grea テョncercare. テ始tr-o zi, trecテョnd iute vestibulul テョnspre uナ歛 salonului, Starschensky auzi glasul starostelui care, pesemne turbat de mテョnie, folosea cuvinte cam grele. Contele deschise uナ歛 ナ殃 se uitト テョmprejur, fトビト sト zトビeascト o a treia persoanト; doar fiica, care, fトビト sト plテョngト ナ殃 grozav de テョmbujoratト, stトフea la fereastrト, テョntorcテョnd spatele tatトネui. Ei trebuie sト-i fi adresat acele cuvinte de ocarト. Tocmai atunci se hotトビテョ contele テョn sinea sa sト punト capトフ pe datト acelei nesiguranネ嫺 torturante a situaネ嬖ei ナ殃 s-o cearト テョn cトピトフorie pe Elga printr-o peネ嬖re cテョt mai scurtト.テ始 timp ce el テョナ殃 acordase un scurt rトトaz pentru a-ナ殃 テョndeplini intenネ嬖a, iar voioナ殃a de odinioarト a Elgトナ se refトツu puネ嬖n cテョte puネ嬖n, sosirト din exil ナ殃 conjuraネ嬖 rechemaネ嬖. Elga nu se arトフト pe atテョt de bucuroasト pe cテョt socotise contele cト are sト fie la revederea fraネ嬖lor de care fusese separatト vreme テョndelungatト. Ce sトビea mai ales テョn ochi era rトツeala ei tトナoasト, pentru a nu-i spune asprime, テョn ceea ce-l priveナ殳e pe asociatul la vinト ナ殃 pedeapsト al fraネ嬖lor sトナ, sトビmanul veriナ殪r Oginsky cトビuia de-abia dacト catadicsi sト-i arunce o privire. De fel bine fトツut ナ殃 grozav de arトフos, nu pトビea sト justifice prin nimic o asemenea antipatie; mai mult, prin comportarea sa aproape prea supusト se vトヅea sforネ嫗rea pe care o fトツea ca sト cテョナ殳ige inimile oriナ殃cui. Nicio asprime nu lトピa impresia cト-l scoatト din fire; テョnsト, fireナ殳e, se folosea de orice prilej pentru a scトパa de comportarea cvasidispreネ孛itoare a Elgトナ. テ始 cele din urmト, dispトビu cu totul, ナ殃 nu se gトピi nimeni sト ナ殳ie pe unde s-o fi aciuat.Iatト cト テョn cele din urmト contele テョナ殃 テョnaintト cererea テョn cトピトフorie. Bトフrテョnul staroste plテョnse de bucurie, Elga roナ殃e de sfialト se prトッuナ殃 テョn braネ嫺 sale amuネ嬖nd ナ殃 cununia fu hotトビテョtト. Petrecerile zgomotoase trテョmbiネ嫗rト capitalei bucuria lui Starschensky ナ殃 alte nenumトビate chefuri la care luト parte lume multト テョl テョncredinネ崙 de simpatia generalト. Reネ嬖nut la curte de jurトノテョntul de onoare, se deprinse repede cu agitaネ嬖a ナ殃 strトネucirea ナ殃 gトピi テョn ele chiar o anumitト delectare テョn mトピura テョn care era resimネ嬖tト ナ殃 de Elga a cトビei apetenネ崙 pentru zaiafeturile straナ殤ice devenea de pominト. De ce nu, de vreme ce era frumoasト, de vreme ce era tテョnトビト? Dupト atテョtea necazuri, fiece desfトフare nu o テョncテョnta de douト ori, o datト ca desfトフare ナ殃 o datト cト e nouト? Contele テョncuviinネ嫗 ナ殃 era fericit. Un singur lucru lipsea care sト-l facト pe deplin fericit: trecuse aproape un an de la cununia lor ナ殃 Elga nu dトヅea テョncト nicio speranネ崙 cト are sト fie mamト. Beネ嬖a fericiネ嬖lor, テョnsト, fu tulburatト deodatト テョntr-un chip mult mai aprig. Intendentul lui Starschensky, om de o cinste recunoscutト, テョナ殃 fトツu apariネ嬖a cu o perdea de nori neliniナ殳itori deasupra frunネ嬖i sale brトホdate. Cei doi bトビbaネ嬖 s-au izolat, au socotit, au cテョntトビit ナ殃 a ieナ殃t degrabト ナ殃 cテョt se poate de limpede la ivealト cト prin ceea ce s-a fトツut pentru rubedeniile Elgトナ, prin cheltuielile nemトピurate din ultimul timp, averea contelui a fost zdruncinatト rトブ ナ殃 se impuneau mトピuri urgente. Pentru aceastト テョncurcトフurト vina cea mai mare o purtau fraネ嬖i Elgトナ. Aナ歛 cum, テョn general, nefericirea nu-i テョndreaptト decテョt pe cei vrednici sト fie テョndreptaネ嬖, goana devoratoare dupト plトツeri a celor doi devenise din pricina exilului prelungit ナ殃 mai hrトパトビeaネ崙. Depinzテョnd pentru traiul lor de zi cu zi de veniturile contelui, aceナ殳ia abuzaserト de aceastト permisiune cheltuind peste mトピurト ナ殃 dupト ce contele, care pe atunci plutea de fericire, le rトピpunse テョntrebトビilor negustorilor sトナ テョngrijoraネ嬖 s-o mai dea テョncolo cu calculele ナ殃 sト le dトビuiascト cumnaネ嬖lor tot ce aceナ殳ia or avea nevoie, nu mai prididirト curテョnd cu cerutul ナ殃 cu luatul. Contele privi de la distanネ崙 ナ殃 cu luare-aminte situaネ嬖a sa, iubitor de ordine cum era, iar pentru el o cotiturト neprevトホutト a drumului ameネ嬖tor pe care se テョnscriserト nu-l speria defel. Doar gテョndul la Elga テョl fトツea sト se teamト. Astト fトパturト voioasト care pluteナ殳e cu atテョta テョncテョntare テョntr-o bucurie de nimic stingheritト are sト...? Dar aナ歛 trebuia sト fie, iar contele テョnfトパtui ce era necesar. Pe cテョnd intrト テョn odaia Elgトナ, inima-i bトフea cu putere. Dar ce plトツutト surprindere テョi fu dat sト trトナascト cテョnd, dupト ce de-abia fトツuse o primト aluzie explicテョndu-i cum stau lucrurile ナ殃 zugrトプindu-i necesitatea de a pトビトピi oraナ殷l pentru a ispトη殃 pe propria ネ嫗rinト uナ殷rトフatea din ultima vreme, Elga テョi ナ殃 sトビi la piept ナ殃 テョncuviinネ崙 bucuroasト. Orice ar vrea, orice ar cere, ea are sト-l asculte! Apoi テョi izbucnirト lacrimile ナ殃 i-ar fi cトホut la picioare, dacト el nu ar fi oprit-o ナ殃 nu ar fi ridicat-o テョntr-o テョmbrトκ嬖ナ歛re prelungト ナ殃 dincolo de astト lume.Isprトプiserト cu toate pregトフirile de cトネトフorie. Starschensky, deprins cu singurトフatea din tinereネ嫺, テョncテョntat de desfトフトビile curネ嬖i ナ殃 ale oraナ殷lui テョn aceeaナ殃 mトピurト テョn care ナ殃 soネ嬖a sa se bucura de ele, aproape cト blagoslovi nトパastele care-l silirト sト se テョntoarcト la castelul pトノテョnturilor sale natale. Elga テョmpacheta ナ殃 trebトネuia ナ殃 テョn primele ore ale unei dupト-amieze calde de mai sosirト cu lトホi ナ殃 pachete la castelul medieval care era rostuit テョn chip nou, adus テョntr-o stare cテョt se poate de bunト ナ殃 substituind triumfトフor prin cテョntecele privighetorilor ナ殃 miresmele florilor ceea ce - din pricina vreunei preferinネ嫺 テョndトフinate - te-ar fi putut face sト duci dorul palatelor din oraナ歹.Curテョnd dupト sosire, pトビu sト se limpezeascト テョn parte temeiul pentru care Elga se lトピase atテョt de uナ殪r convinsト de acestト schimbare a traiului ei de pテョnト atunci. Se afla テョn primele luni ale graviditトκ嬖i pe care pテョnト acum o tトナnuise, iar Starschensky, zguduit de テョmplinirea tuturor dorinネ嫺lor sale, era テョn culmea fericirii.Primトプarト ナ殃 varト trecurト sub auspiciile deliciilor cテョmpeneナ殳i, pregトフirilor atente ナ殃 aナ殳eptトビilor fericite.Dupト ce frunziナ殷l se scuturase, iar primi mesageri ai iernii, furtunile crunte, zgテョlネ崚ョirト geamurile castelului, テョi veni ナ殃 Elgトナ acel ceas dorit ナ殃 temut テョn care nトピcu, iar contele luト テョn braネ嫺 o copilト frumoasト asemeni unui テョngeraナ pe care o テョmbトナe cu lacrimi de binecuvテョntare. Ca ナ殃 naナ殳erea, lトブzia se scurse cu uナ殷rinネ崙, iar Elga テョnflori iarトη殃 aidoma unui trandafir.Asemenea テョntテョmplトビi fericite furト din pトツate curmate de ナ殳irile neplトツute aduse din cetatea de scaun. Bトフrテョnul staroste, pトビintele Elgトナ, murise, iar テョn urma lui lトピase ruinト. Cei doi feciori, care nu mai erau ajutaネ嬖 テョn risipa lor nebuneascト de cumnatul devenit chibzuit, adunaserト datorii peste datorii, iar creditorii lor care i-au pトピuit cu gテョndul la moナ殳enirea bトフrテョnului tatト se vトホurト parネ嬖al テョnナ歹laネ嬖 テョn aナ殳eptトビi, テョntrucテョt de pe urma testamentului o sumト considerabilト avea sト-i revinト sトビmanului vトビ Oginsky. Dupト cum am pomenit, nu se mai ナ殳ia de multト vreme nimic de acest vトビ. Cu toate acestea, pesemne cト era テョncト テョn viaネ崙, テョntrucテョt pテョnト la urmト se gトピi cineva care sト ナ殳ie unde o fi, suma テョi fu テョnaintatト, テョncasatト, iar chestiunea lトノuritト.LA cheltuielile celor doi Laschek s-au mai adunat ナ殃 zvonuri cum cト ar urzi iarトη殃 fトビトヅelegi ナ殃 ar umbla dupト copトビtaナ殃 la schimbトビi vトフトノトフoare statului. Starschensky se trezi asaltat pテョnト peste cap de cumnaネ嬖 ナ殃 creditorii lor, dar, dupト ce テョnfトパtuise tot ce-i stトフuse テョn puteri, refuzト ritos toate celelalte pretenネ嬖i ナ殃 se bucurト sト vadト cト pトビerea Elgトナ coincidea テョntru totul cu a sa. テ始tr-adevトビ, atunci cテョnd fraネ嬖i s-au nimerit テョmpreunト la castelul contelui テョntr-o ultimト テョncercare o vトホurト pe surioara lor tトットビテョnd asupra lor cu reproナ殷ri ナ殃 se despトビネ嬖rト aproape duナ殞ani.Aナ歛 trecurト mai mult de doi ani, iar pacea テョnflorise ナ殃 mai fermecトフoare テョn casa aceea care ネ嬖nuse piept atテョtor vijelii. Vトホテョndu-se テョnナ歹lat de aici テョnainte テョn ce priveナ殳e dorinネ嫺le sale pentru un fiu moナ殳enitor, contele se dトビui unicului sトブ copilaナ drag cu o dragoste cu atテョt mai mトビinimoasト.Cu greu s-ar fi putut gテョndi careva la o fiinネ崙 mai drトトトネaナ淨 ca acea fetiネ崙 care creナ殳ea vトホテョnd cu ochii. Natura creatoare, cunoscutト pentru cum trece mai departe trトピトフurile mamei, pトビu cト テョi joacト o stranie festト acelui cトパuナ殪r drトトトネaナ. Dacト Elga fermeca テョn felul ei aparte cu ochii sトナ albトピtrui-deschiナ殃 din mijlocul pトビului ナ殃 sprテョncenelor sale negre, la copil se regトピea aceeaナ殃 sucire a firescului, dar din nou sucitト, テョntrucテョt zulufii sトナ blonzi se テョncolトツeau テョn jurul cトパナ殪rului firav, iar sub genele lungi, blonzii se ascundeau ca niナ殳e tテョlhari de soare ochii sトナ negri. Contele obiナ殤uia sト glumeascト de asemトハトビea asta de-a-ndoaselea, dupト cum テョi zicea el, iar Elga o テョmbrトκ嬖sa ナ殃 mai strテョns pe copilト pe cテョnd buzele i se lipeau de ale ei fiind deopotrivト de pline ナ殃 de aprinse. Contele テョナ殃 dedica orele pe care nu le dトビuia bucuriilor casnice exclusiv refacerii avutului prトパトヅit prin dトビnicia nechibzuitト テョndreptatト テョn folosul rudelor Elgトナ ナ殃 bunei gospodトビiri a moナ殃ilor. Cテョt era ziua de lungト cutreiera sト vadト de gospodトビii ナ殃 hambare, de holde ナ殃 de buナ殳eni, テョnsoネ嬖t mereu de vechilul sトブ, bトビbat onest ナ殃 テョn etate, de a cトビui deplinト loialitate era テョncredinネ嫗t din tatト テョn fiu. Era ceva vreme de cテョnd Starschensky luase aminte de strania supトビare テョnscrisト pe chipul bトフrテョnului. Cテョnd se テョntorcea pe neナ殳iute テョnspre acesta, テョi descoperea ochii altminteri voioナ殃 privindu-l cu mare durere. テ始tr-o zi, cテョnd amテョndoi テョmpトビtトη歹au laolaltト cu cosaナ殃i zトパuナ歹ala unei dimineネ嬖 arzトフoare, iar contele, adトパostit sub o tufト de arini, primea cu テョncテョntare apト rece din mテョna bトフrテョnului sトブ servitor, acesta テョncepu deodatト sト テョnナ殃re cuvinte: - Ce frumuseネ嫺 a presトビat Dumnezeu pe aste cテョmpuri! Ce ferice tre窶 sト fie cel care le posedト! - Aナ歛 ナ殃 este, テョntトビi contele, dテョnd din cap gata sト soarbト iarトη殃 din apト. 窶 E de-nネ嫺les, continuト bトフrテョnul, dacト la oraナ mai existト nemulネ孛miネ嬖 care zgテョlネ嬖e statul ナ殃 rテョnduirea ce n-are puterea care sト-i poate sili la recunoナ殳iinネ崙, la ネ嫗rト, テョnsト, テョn codru ナ殃 pe cテョmpuri, e uナ殪r sト simネ嬖 cト Dumnezeu este Acela care le conduce pe toate; ナ殃 care le-a desトプテョrナ殃t pe toate, chiar ナ殃 pe clipa de faネ崙. Dar rトホvrトフiネ嬖 nu se potolesc pテョnト nu le-au テョntors pe toate cu fundul テョn sus ナ殃 le-au nトビuit, pテョnト nu i-au tras テョn plasa lor pe tatト ナ殃 pe frate, pe sorト ナ殃 pe cumnaネ嬖. De-a Domnul sト fie pedepsiネ嬖! 窶 Contele se ridicト テョn picioare. Dupト cum aud, grトナ el, vorbeナ殳i de fraネ嬖i nevesti-mii. Ai mai aflat ceva despre ei? Bトフrテョnul cトホu deodatト la picioarele lui Starschensky ナ殃, izbucnind テョn lacrimi, strigト: - Stトパテョne, nu te lトピa momit! Gテョndeナ殳e-te la muiere ナ殃 la copil! La lucrurile cele multe pe care le aveネ嬖! La numele fトネos al pトビintelui dumneavoastrト! 窶 Ce te apucト? se mテョnie contele. 窶 Stトパテョne, exclamト bトフrテョnul, cumnaネ嬖i dumitale テョナ殃 puナ殃 pe rele, iar dumneata ナ殳ii ce au de gテョnd! 窶 Vorbeナ殳e nebunia din tine? rトツni Starschensky. 窶 Eu nu vorbesc prostii, rトピpunse bトフrテョnul. Un intim al cumnaネ嬖lor dumitale vine テョn tainト la castel. ナ枴 tot pe ascuns i se dト drumul. Zile テョntregi stト pitit テョn donjonul pe jumトフate nトビuit de la capトフul vestic al zidului de cetate. 窶 ナ枴 cine spune asta? 窶 Eu, fiindcト am vトホut-o cu ochii mei! 窶 Sosire secretト la castel? 窶 Secretト! 窶 Cテョnd? 窶 Des! 窶 Un om de テョncredere al cumnaネ嬖lor mei? 窶 テ始 Varナ殪via l-am vトホut pe lテョngト ei. 窶 ナ柎ii cum テョl cheamト? 窶 テ四 cunoaナ殳eネ嬖 cテョt se poate de bine, dar cum eu am fost la Varナ殪via doar o datト ナ殃 preocupat テョn serviciul matale cu lucruri mult mai importante n-am avut vreme sト mト singhisesc de numele nenumトビaネ嬖lor sediネ嬖oナ殃 ai cumnaネ嬖lor dumneavoastrト. Da窶 cト l-am vトホut テョn cercul lor, de asta sunt sigur! 窶 Pe la ce orト l-ai vトホut venind la castel? 窶 Noaptea! 窶 Starschensky se テョnfiorト fトビト de voie primind acest ultim cuvテョnt, cu toate cト dupト ce se gテョndise puネ嬖n gトピise atテョtea explicaネ嬖i pentru aceste misterioase vizite, テョncテョt, cテョnd revenise acasト, era テョntru totul liniナ殳it. Totuナ殃 o テョntrebト pe Elga テョntr-o doarト dacト e multト vreme de cテョnd n-a mai primit vreo veste de la fraネ嬖i sトナ? - De cテョnd au fost ei aicea, niciuna, rトピpunse ea nestingheritト. Contele テョi porunci bトフrテョnului intendent, dupト ce テョi dezminネ嬖se cu usurinネ崙 toate grijile patriotice, sト pトピtreze cea mai adテョncト tトツerea asupra テョntregii chestiuni, hotトビテョndu-se totodatト sト cerceteze, pe cテョt posibil, lucrurile mai テョndeaproape. Se mai scurse o bucatト de vreme, cテョnd テョntr-o dupト amiazト urcト テョn ナ歛, pentru a face o raitト printr-o proprietate テョndepトビtatト unde avea de gテョnd sト petreacト mai multe zile. Deja fトツuse o mare parte din drum, se テョnserase de-a binelea, cテョnd テョn urma lui se auzi strigat pe nume cu teamト. テ始torcテョndu-ナ殃 privirea, テョl recunoscu pe bトフrテョnul sトブ vechil care se strトヅuia sト-l ajungト din urmト gテョfテョind ナ殃 fトビト suflare pe un cal sleit de puteri ナ殃 care-l ruga prin strigトフe ナ殃 gesturi sト opreascト ナ殃 sト-l aナ殳epte. Contele trase de hトκ孛rile bidiviului ナ殃 se opri. Odatト sosit, bトフrテョnul se apropie tare de conte ナ殃 テョi bトネmトニi la ureche vestea. Bトビbatul care provocase acele griji, necunoscutul cel misterios fusese iarトη殃 zトビit テョn apropierea castelului. Contele テョナ殃 テョntoarse calul ナ殃 o luト la galop テョndトビトフ, テョnspre casト, urmat cu mare greu de servitor. Mai era テョncト ceva drum pテョnト la castel cテョnd descトネecarト ナ殃 テョnmテョnarト caii slugii care fusese instruit sト-i aナ殳epte テョntr-un loc anume. Printre tufe ナ殃 desiナ殷ri se テョndreptarト テョnspre acel turn unde se presupunea cト se arトフase acel strトナn de cele mai multe ori. テ始 rトピtimp se fトツuse テョntuneric, iar luna se sfia テョncト sト rトピarト cu toate cト era anunネ嫗tト la hotarul zトビii de o strトネucire palト. De テョndatト, テョnsト, o luminト se lトピト peste ochii lor printre crengile テョntortocheate ce venea din aceeaナ殃 parte unde pesemne se afla ナ殃 donjonul. Grトッirト pasul pentru a ajunge la liziera pトヅurii ナ殃 sosirト numaidecテョt pe colina despuiatト de arbori pe care se afla turnul. Dar nu se zトビea nicio luminト printre crenelurile surpate; nicio urmト de fiinネ崙 omeneascト. テ始tr-adevトビ, bトフrテョnului intendent i se pトビu cト vede テョn strトネucirea lunii ce tocmai rトピトビise urme proaspete de paナ殃, ナ殃 de asemenea era ciudat sト gトピeascト porネ嬖le desferecate; cu toate acestea primele indicii puteau fi テョnナ歹lトフoare, iar cel de al doilea se lトピa uナ殪r explicat prin neglijenネ嫗 paznicilor. Rトピuflテョnd uナ殷rat, contele coborテョ dealul cu テョnsoネ嬖torul sトブ テョn direcネ嬖a castelului. Luna テョナ殃 arunca argintul peste meleagurile acelea adormite テョn tihnト ナ殃 preschimba fortトビeaネ嫗 dinaintea lor テョntr-un palat scテョnteietor din poveナ殳i. テ始 sufletul sトブ se ivi, mai fermecトフoare ca niciodatト, imaginea soネ嬖ei sale. De-abia acum テョナ殃 mトビturisi cト o parte din bトハuiala care-i テョncolネ嬖se テョn suflet o privea pe ea, iar テョn clipa de faネ崙, simネ嬖ndu-se nedrept, テョi nトネucea テョn faネ嫗 ochilor imaginea ei dormind netulburatト テョn patu-i feciorelnic, se aprinse de dorul ei pe care nici テョn zilele primelor テョntテョlniri ナ殃 a logodnei lor nu l-ar fi simネ嬖t cu atテョta ardoare. Astfel visa, pe cテョnd mergea. Se simネ嬖 deodatト テョmbrテョncit. Fusese テョnsoネ嬖torul sトブ. Acesta arトフa cu degetul テョnaintea sa テョn cテョmpul luminat acum mai puternic. Starschensky umblト cu privirea テョnspre direcネ嬖a indicatト ナ殃 zトビi silueta unui bトビbat care, cu spatele テョntunecat la el, nefiind luminat de lunト, se furiナ歛 pe cテョmp cトフre castel. Contele nu-ナ殃 mai putea ネ嬖ne firea. Cu un urlet ナ殃 cu spada scoasト, se nトパusti asupra fトパturii acelea. Strトナnul, prevenit din vreme, fugi, dinspre castel, テョnspre pトヅure. Deja cu gテョndul sト-l urmトビeascト, contele fu reネ嬖nut de o nouト apariネ嬖e, care se strecura pe furiナ lipindu-se de zidurile fortului. Pe cea de-a doua o ajunse numaidecテョt, iar silueta cutremurテョndu-se toatト テョi dトヅu de ナ殳ire cト e Dortka, slujnica contesei. La prima テョntrebare: - Da窶 ce faci tu p-aci? bテョlbテョi niナ殳e scuze fトビト cap ナ殃 coadト, la cea de-a doua: - Cum ai ajuns aici? rトピpunse テョn locul ei portiネ嫗 deschisト de cetate, altminteri テョnchisト ナ殃 zトプoritト ナ殃 care putea fi deschisト doar la ordinul contelui cu o cheie aflatト テョn posesia lui. Toate tentativele de a o sili pe fatト sト facト mトビturisiri furト zadarnice. Contele plin de mテョnie o apucト de mテョnト ナ殃 o trase cu forネ嫗 prin numeroasele coridoare sinuoase pテョnト テョn odトナle soaネ嫺i sale pe care le gトピi テョncト luminate ナ殃 neテョncuiate. Elga テョnsトη殃 era treazト ナ殃 テョmbrトツatト. Contele, bテョlbテョindu-se din pricina furiei, povesti cele テョntテョmplate ナ殃 ceru ori ca fata sト mトビturiseascト totul テョn acea clipト, ori sト fie datト imediat afarト din serviciu ナ殃 din castel. Dortka cトホu テョn genunchi, plテョngテョnd ナ殃 tremurテョnd. Starschensky crezu cト nevastト-sa o sト se simtト stテョnjenitト sau o sト-i テョmpトビtトη歹ascト mテョnia justificatト. Nu se テョntテョmpla niciuna din douト. La テョnceput テョl rugト rece ナ殃 nepトビtinitoare sト nu tulbure liniナ殳ea casei cu acuzaネ嬖ile sale tunトフoare, iar cテョnd el continuト cerテョnd izgonirea fetei, ea lトノuri tot mai テョnfocatト cト e dreptul ei sト judece comportarea servitoarelor sale, ea singurト are sト cerceteze ナ殃 sト ia o decizie. Contele, ieナ殃t din fire, o smulse pe fatト de jos sト o scoatト cu de-a sila din camerト, テョnsト Elga テョi sトビi dinainte, apucト cealaltト mテョnト a fetei, o smuci テョnspre ea ナ殃 se stropナ殃 la el: - Na, dacト vrei scoate-mト ナ殃 pe mine din casト, cト doarト asta urmトビeナ殳i! De te-aナ fi cunoscut eu aナ歛 de mai-nainte! Nefericita de mine! adトブgト ea plテョngテョnd cu putere, batjocoritト ナ殃 chinuitト! Da窶 slujitorii nevinovaネ嬖 n-au sト pトフimeascト pentru mine! ナ枴 テョn timpul トピta テョi arトフト cu degetul fetei uナ歛 iatacului sトブ; slujnica pricepu porunca ei mutト ナ殃 se grトッi テョntr-acolo. Elga o urmト ナ殃 テョnchise uナ歛 dupト dテョnsa. Starschensky stトフea parcト lovit de trトピnet. Se smuci dintr-o datト ナ殃 pトビトピi テョncトパerile nevestei sale; la jumトフate de drum, テョnsト, rトノase locului ナ殃 テョncremeni din nou de uimire. Vechilul bトフrテョn テョi ieナ殃 テョnainte ナ殃 テョi adresト cテョteva cuvinte; dar contele se テョndepトビtト de el fトビト a-i rトピpunde nimic テョnspre uナ淨, テョnspre coridoarele care duceau spre odaia aflatト テョn aripa opusト a castelului. Se rトピuci pe prag, respingテョnd printr-o miナ歡are a mテョinii orice テョnsoネ嬖re, ナ殃 テョnchise uナ歛 dupト el. Ce-a fトツut テョn noaptea aceea? Da窶 cin窶 sト ナ殳ie? Slujitorul care intrト dimineaネ嫗 la el, テョl gトピi テョmbrトツat, ナ歹zテョnd pe un scaun. Pトビea sト doarmト, dar dacト-l considerai de mai aproape, ochii テョi erau deschiナ殃 ナ殃 pesemne cトピcaネ嬖 テョn zare. Slujitorul fu nevoit sト-l strige de mai multe ori pe nume, pテョnト cテョnd acesta se urni. Dupト aceea テョi comunicト cト テョn numele contesei este rugat sト ia micul dejun テョn camera dumneaiei. Starschensky テョl privi uluit, テョnsト, apoi, se ridicト, ナ殃-l urmト tトツut pe cel care テョl cトネトブzea pトη殃nd テョnainte. Elga テョi ieナ殃 テョn テョntテョmpinare voioasト ナ殃 テョnfloritoare de parcト nu s-ar fi テョntテョmplat nimic; pomeni mai mult テョn glumト de evenimentele petrecute テョn noaptea care de-abia se scursese. Camerista fu acuzatト cト テョntreネ嬖ne o iubire ascunsト, Dortka fu chematト la rテョndul ei ナ殃 istorisi cu stテョngトツie o poveste cusutト cu aネ崙 albト. テ始 cele din urmト, テョナ殃 ceru iertare pe care contesa o acordト cu generozitate テョn nume propriu ナ殃 al soネ孛lui sトブ ネ嬖nテョnd cont de comportarea ireproナ歛bilト de pテョnト atunci. Contele, テョntrebat ナ殃 el la final dacト テョナ殃 dト acceptul, テョncuviinネ崙 printr-o テョnclinare a capului, iar fata rトノase テョn casト. Starschensky テョナ殃 luト micul dejun テョn tトツere ナ殃 pトビトピi castelul ca un mut. Bトフrテョnul intendent care テョi ieナ殃se テョn drum, nu テョndrトホni, aネ嬖nテョndu-i calea, sト rupト tトツerea ナ殃 テョncerca sト caute rトピpunsul la テョntrebトビile ナ殃 テョndoielile sale テョnトッuナ殃te pe chipul stトパテョnului sトブ. Aナ歛 se vテョnturarト, aナ歛 se テョndeletnicirト cu treburile lor, cum fトツuserト ナ殃 テョnainte, ca テョntotdeauna. Contele nu se mai cトホnea sト nu se gテョndeascト la cele petrecute ieri, ci chiar nu mai pregeta asupra lor. Omul nu e altfel decテョt un struネ care atunci cテョnd acesta este hトナtuit テョナ殃 ascunde capul, amトトindu-se cト dacト nu vede primejdia aceasta nici nu existト. テ芝殃 テョnchise fトビト de voie ochii テョn faネ嫗 inevitabilului care sta sト izbucneascト, iar orice inimト テョナ殃 are secretele sale pe care ナ殃 le ascunde voit de sine. Cテョteva zile mai tテョrziu, contele テョナ殃 puse テョn gテョnd sト intre la soaネ嫗 sa. Primi lトノuriri cト se bトナeナ殳e; テョnsト auzind glasul copilaナ殷lui sトブ テョn odaia de alトフuri pトη殃 テョnトブntru. Acolo o gトピi pe fetiネ崙 la podea テョntr-o dezordine groaznicト pe care tot ea o pricinuise. Giuvaerurile ナ殃 podoabele Elgトナ erau テョmprトη殳iate テョn jurul copilului, iar cutia de bijuterii cトホutト ナ殃 deschisト lテョngト faネ嫗 de masト ce fusese trasト de pe mトピuネ嫗 de alトフuri lトノurea pe deplin cum fトツuse rost de jucトビiile nepreネ孛ite. Binedispus, Starschensky se avテョntト テョntr-acolo fトツテョnd haz, ナ殃 se strトヅui sト punト nestematele la locul lor. Capacul cutiei de bijuterii, dupト toate aparenネ嫺le dublu, se desfトツuse din テョmbinトビi o datト cu cトホトフura, iar cum contele テョncercト, テョmpingテョndu-l cu degetele, sト-l テョnchidト la loc, partea interioarト a テョnveliナ殷lui cトホu pe duナ殷mea ナ殃 dezvトネui テョn spaネ嬖ul rトノas gol un portret care, nefiind lipit prea bine, alunecト uナ殪r, iar contele テョl prinse numaidecテョt cu mテョna tremurテョndト.Era portretul unui bトビbat テョmbrトツat テョn portul naネ嬖onal polonez. Premoniネ嬖a unei asemトハトビi oribile nトプトネi asupra contelui ca un ostaナ. トTta era jocul naturii de care vorbiserト atテョt de mult, cel cu ochii negrii ナ殃 pトビul galben, テョntru totul identic cu cel テョntテョlnit la 窶 copilul sトブ. Se uitト la fatト, apoi iarトη殃 la portret. 窶 Trトピトフurile astea le-a mai vトホut pe undeva; dar cテョnd? Unde? Se umplu de fiori. 窶 Se uitト iarトη殃 テョntr-acolo. Apoi テョl privi pe copilul sトブ cu ochii negri, ナ歹rpeナ殳i, iar pトビul blond scテョnteia precum flトツトビile; amintirea acelui vトビ dispreネ孛it din Varナ殪via テョl sトトeta テョngrozitor. 窶 Oginsky! ネ嬖pト el ナ殃 se ネ嬖nu de masト, テョn timp ce dinネ嬖i din gurト テョncepurト sト-i clトハネ崙ハeascト.Un zgomot dintr-o camerト alトフuratト テョl fトツu sト tresalte. テ士binト capacul, テョnchise cutia, portretul テョl pitise la piept; ナ殃 se furiナ淨 ca un ucigaナ.テ始 ziua aceea nu-l mai vトホurト la castel. La masa de prテョnz locul sトブ rトノase gol. Pe テョnserate, intrト テョn odaia dトヅacei ナ殃-i ceru copilul. Luト fetiネ嫗 de mテョnト ナ殃 o conduse テョn grトヅinト, テョnspre pavilionul acoperit cu muナ歡hi situat テョntr-un colネ ferit. Acolo テョl gトピi intendentul la capトフul unui ceas de cトブtトビi: aナ歹zat pe o bancト. Copiliネ嫗 hトネトヅuia テョntre genunchii sトナ, テョn vreme ce el ネ嬖nea テョn mテョnト un portret, privind cテョnd la acesta, cテョnd la copilト; 窶枋a unul care asemuieナ殳e窶 gテョndi moナ殷l. テ始 dimineaネ嫗 urmトフoare, Starschensky plecト テョn cトネトフorie, fトビト ca cineva sト ナ殳ie テョncotro. El unul, テョnsト, era la Varナ殪via; acolo cercetト, cam tテョrzior! dupト relaネ嬖ile dinainte ale Elgトナ. Aflト cト ea ナ殃 Orginsky, crescuネ嬖 テョn casa bトフrテョnului staroste, se テョndrトトostiserト unul de altul de timpuriu, dar familia fiind テョngrijoratト de apropierea lor crescテョndト, テョl テョndepトビtト pe vトビul cel sトビman; cト, テョntorcテョndu-se din surghiun, puネ嬖n テョnainte de logodirea cu Starschensky, acesta テョナ殃 テョnnoi din nou pretenネ嬖ile, iar acea sumト importantト de bani pe care bトフrテョnul Laschek i-o acordト, テョn cele din urmト, prin testament, era parte a plトκ嬖i pentru renunネ嫗rea la orice nouト pretenネ嬖e; Elga se despトビネ嬖se de dテョnsul cu inimト grea, iar cel dintテョi temei pentru care se テョnvoise sト se mトビite cu contele fu legat de sトビトツia aceluia ナ殃 de bogトκ嬖a lui Starschensky, precum ナ殃 din pricina presiunilor din partea rudelor. Toate aceste secrete テョi furト pesemne dezvトネuite pe bani de unul din fraネ嬖i Elgトナ faネ崙 de care se arトフase generos la timpul potrivit ナ殃 テョi indicト, dupト ce fusese plトフit, chiar ナ殃 locul unde s-ar ascunde Oginsky.テ始 vremea asta, la castel se テョnstトパテョnise neliniナ殳ea ナ殃 テョngrijorarea. Doar Elga lトピa impresia cト este cea mai liniナ殳itト. Pトビea sト arunce socoteala straniei purtトビi a bトビbatului ei pe acea descoperire din noapte, ナ殃 cu toate cト nu s-a putut imputa ceva precis nimトハui, contele, asta テョi era nトヅejdea, o sト se liniナ殳eascト, テョntr-un sfテョrナ殃t, de la sine. Iar acea slujnicト o servea ナ殃 acum.Dupト un rトピtimp, contele テョナ殃 fトツuse apariネ嬖a surprinzトフoare la marginea posesiunilor sale, acompaniat de o trトピurト テョnchisト de care nimeni nu ナ殳ia nimic. O persoanト acoperitト, pare-se, テョmpiedicatト sト vorbeascト de un cトネuナ, fu coborテョtト din atelaj ナ殃 predatト vechilului convocat dinadins acolo prin scrisori. Vechiul turn din partea apuseanト a grトヅinii, acum テョnchis ナ殃 pトホit cu grijト, luト テョn posesiune acea stranie apariネ嬖e, iar printre locuitori din テョmprejurimi テョncepurト sト circule vorbe テョnfricoナ淨フoare. Contele sosi la castel. Elga テョl テョntテョmpinト jubilテョnd cu copilul de mテョnト. テ司 fu dat sト audト de neliniナ殳ea pe care o provocase plecarea lui subitト, de ardoare neasemuitト cu care fusese aナ殳eptat. Micile テョmbunトフトκ嬖ri furト lトブdate ナ殃 probele iscusinネ嫺i テョnナ殃rate cu zor. Cum era ora cinei, Starschensky se declarト indispus ナ殃 obosit din pricina cトネトフoriei. テ始 ciuda tuturor protestelor, se テョndreptト singur テョnspre odaia sa, unde se テョncuie pe dinトブntru. Totuナ殃 nevoia lui de liniナ殳e nu fusese decテョt o テョnナ歹lトフorie, cトツi テョナ殃 pトビトピi noaptea odaia ナ殃 se duse de unul singur pテョnト la donjon unde rトノトピese pテョnト la primele raze cenuナ殃i ale dimineネ嬖i.Ziua urmトフoare, Elga fu posomorテョtト, テョmbufnatト. Drumul noptatic al contelui nu scトパase neremarcat. Elga se simネ嬖 neglijatト ナ殃 nu テョntテョrzie sト-ナ殃 arate lipsa de mulネ孛mire. Starschensky テョi tトナe vorbele テョntトビテョtate テョncepテョnd sト vorbeascト de situaネ嬖a lor. Spuse cト, oprindu-se recent la Varナ殪via, テョnnoindu-se impresiile despre viaネ嫗 de desfトフトビi din acel oraナ iubitor de plトツeri, apucト sト se dumireascト cト o fiinネ崙 atテョt de vioaie ナ殃 fermecトフoare ca Elga nu-ナ殃 poate gトピi locul la ネ嫗rト. O テョntrebト dacト ar prefera sト trトナascト la oraナ. 窶 Doar cu el, rトピpunse ea. 窶 El unul, テョntトビi contele, o sト fie reネ嬖nut de treburile moナ殃ei, veniturile sale o duc mai rトブ decテョt se crede テョndeobナ殳e, e nevoit sト rトノテョnト pe loc. テ始 cazul トピta rトノテョne ナ殃 ea, zise Elga. Are de gテョnd sト trトナascト ナ殃 sト moarト alトフuri de dテョnsul. ナ枴-i afurisi numaidecテョt pe cei doi fraネ嬖 care prin cererile lor neruナ殃nate i-au creat atテョtea necazuri iubitului ei soネ. Fトトトヅui cト orice rest de iubire pe care テョl mai pトピtrase pentru ei s-a sterナ cu desトプテョrナ殃re. Sト stea ナ殃 cerナ殃nd la uナ歛 ei, n-are sト deschidト, grトナ ea. Contele le luト テョntru cテョtva partea. S-a テョntテョlnit cu ei テョn Varナ殪via. Erau cu un tovarトη de surghiun de-al lor 窶 cum テョi spune? 窶 Elga cトホu ナ殃 ea pe gテョnduri 窶 Oginsky! izbucni contele ナ殃 o privi iute. Ea nu se schimbト la faネ崙 ナ殃 pronunネ崙: - Toネ嬖 soネ嬖i fraネ嬖lor mei sunt rトナ, da トピta e cel mai rトブ! 窶 care? 窶 Cel de care spuneai! 窶 ナ枴 care era トネa? 窶 Ei, Oginsky! 窶 rトピpunse ea ナ殃 o uナ殪arト zvテョcnire a feネ嫺i dトヅu pe faネ崙 o emoネ嬖e trecトフoare.Contele pトη殃 spre fereastrト ナ殃 privi テョnafarト. Elga テョl urmト, sprijinindu-ナ殃 braネ孛l de umトビul sトブ. Contele rトノase neclintit. - Starschensky, fトツu ea, vトヅ cト tare te ai mai schimbat! Nu mト mai iubeナ殳i, cum o fトツeai odatト! テ士i ascunzi multe! Contele se テョntoarse ナ殃 spuse: - Pトナ, hai sト vorbim, dacト tot asta vrei! ナ柎ii de ナ殳irbirea averii mele, ナ殳ii din ce cauzト. Mai sunt ナ殃 alte pトピuri pe care le ネ嬖n テョn mine. Dacト cele petrecutト mト copleナ歹sc テョntr-atテョt, e cト nu mai puネ嬖n mト chinuie gテョndul cト toate astea doar eu mi le-am adus pe cap. Bineテョnネ嫺les, de vinト e ナ殃 uナ殷rトフatea cu care m-am ocupat de moナ殳enirea tatトネui meu; da窶 poate cト テョs demn de osテョndト de mai cu multト vreme テョn urmト, de cテョnd, cトパos, deprins cu singurトフatea, am cerut mテョna unei fete テョndrトトostite de lume, fトビト sト-mi pese de direcネ嬖a sentimentelor ナ殃 plトツerilor ei, fトビト sト-mi pese, odatト devenitト femeia mea, cト o condamn la o viaネ崙 a cトビei monotonie are sト-i fie de nesuportat. 窶 Starschensky! exclamト ea, ナ殃-l mustrト cu alintトビi. - Mi s-a oferit o slujbト peste hotare, continuト Starschensky, ナ殃 dacト stau sト mト gテョndesc mai bine, poate cト s-ar cuveni sト mト テョndepトビtez de ネ嫗ra tatトネui meu pentru un rトピtimp mai mic sau mai mare. Ieri, テョncト, vedeam lucrurile mult mai negre. Dar reflectテョnd noaptea trecutト mi-am dat seama cト asta e hotトビテョrea cea mai bunト. - Noaptea trecutト, interveni Elga neテョncrezトフoare, noaptea trecutト ai reflectat? ナ枴 unde? La turnul トネa? ナ枴 cum Starschensky fトツu un pas テョn spate uluit: - Aナ歛-i c-am テョnネ嫺les? urmト ea. De acolo te-ai pricopsit cu テョngrijorトビile astea? Cu dorul トピta de ducト? ナ枴 cu tovarトη歛 ta de cトネトフorie? A trebuit sト-mi treacト pe la urechi zvonul cト un om acoperit, probabil o drトトuネ崙 foarte fericitト, e dusト テョntr-acolo, unde テョネ嬖 porネ嬖 acuma テョn fiece noapte toatト duioナ殃a pe care la altar mi-ai fトトトヅuit-o mie! Asta mi-e rトピplata? - Haide! Se テョntoarse ea テョnspre copilul lipit de dテョnsa, haide! Suntem o povarト pentru el! ナ枴-a fトツut alネ嬖 prieteni, nu-s de-o seamト cu noi ! ナ枴 se rトピuci sト plece. Un rテョs batjocoritor bubui din gura contelui de care el テョnsuナ殃 se テョnfiorト de parcト i-ar fi aparネ嬖nut altuia. Elga se テョntoarse. - ナ柎iam prea bine, spuse ea, cト-i doar o glumト. Da窶 nu-i nevoie sト te oナ殳eneナ殳i tu ca sト-mi dezvトネui secretul turnului. Tre窶 sト vトヅ cu ochii mei ce se ascunde acolo. Mi-o fトトトヅuieナ殳i? Contele se prトッuナ殃 pe un pat ナ殃-ナ殃 acoperi faネ嫗 cu ambele mテョini. Apoi auzi cum se deschide o uナ淨. Privind printre degete, o zトビi pe camerista nevestei sale care dトヅea sト intre テョn capotul de noapte ナ殃 pe Elga care, cu o mutriナ殪arト vicleanト, テョi fトツea semne sト se テョndepトビteze. Pe urmト Elga se apropie de pat ナ殃 luテョnd loc テョn apropierea soネ孛lui ei, テョi zise: - Hai, Starschensky, sト ne-mpトツトノ! De cテョnd n-am mai vorbit テョntre patru ochi! Apoi テョナ殃 apropie obrajii de ai sトナ ナ殃 テョi puse mテョna pe inima ei palpitテョndト. Pe conte テョl strトデulgerト un fior. Sトビi テョn picioare negru ca iadul. テ芝殃 テョmbrテョnci soネ嬖a ナ殃 fugi. Bトフu miezul nopネ嬖i. Pretutindeni テョn castel era liniナ殳e. Elga dormea テョn iatacul sトブ. Deodatト simネ嬖 cト-i テョnナ歿トツatト, zgテョlネ崚ョitト din somn, vトホu la lumina lampei chipul bトビbatului ei care, cu un felinar テョn mテョnト, テョi porunci sト se scoale ナ殃 sト se テョmbrace. La テョntrebarea ei: - Pentru ce? El rトピpunse: - Te-ai arトフat dornicト sト afli secretele turnului. La lumina zilei nu-i テョngトヅuit, dar dacト nu テョi este fricト de テョntuneric ナ殃 de aerul nopネ嬖i, n-are decテョt sト-l urmeze. - Nu cumva ネ嬖-ai pus テョn gテョnd sト faci vreun rトブ? テョntrebト contesa; tare ciudat te-ai mai purtat ieri seara! - Rトノテョi aicea, dacト nu vrei sト vii, fトツu Starschensky ナ殃 dトヅu sト plece. - Stai! strigト Elga. Dacト femeilor le e dat sト se teamト, apトナ eu una nu-s femeie! ナ枴, pテョnト la urmト, tre窶 sト terminト cu nesiguranネ嫗 asta! Poate te-ai cercetat pe dinトブntru, ナ殃 ti-ai dat seama. 窶 Dacト vrei sト te convingi, grトナ Starschensky, ridicト-te ナ殃 vino cu mine! Elga sトビi din pat ナ殃-ナ殃 aruncト pe deasupra o blanト de oaie. Se hotトビテョse sト meargト, dar, テョntre timp, se trezi copilul, care dormise テョn pat, alトフuri de dテョnsa. テ始cepu sト plテョngト. - Copilu-tu o sト trezeascト pe toネ嬖 din castel! spuse contele. Fトビト sト spunト un cuvテョnt, Elga ridicト copilul, テョl テョnfトη殷rト テョntr-o velinネ崙 cトネduroasト ナ殃 cu fetiネ嫗 テョn braネ嫺 テョl urmト pe soネ孛l sトブ care-i lumina calea.Noaptea era rece ナ殃 テョntunecoasト. Ce-i drept, stelele licトビeau cu miile cerul cernit, dar nu era nicio lunト sト lumineze drumeagul singuratec, doar lトノpaナ殷l contelui zvテョrlea fテョナ殃i scurte pe pトノテョnt ナ殃 pe frunzele cele mai joase ale hトκ嬖ナ殷lui adormit テョn miez de noapte. Trecuserト de 窶枷rトヅina zoologicト窶 numitト aナ歛 dupト numele vechii ei funcネ嬖i ナ殃 ajunserト la acel donjon care fusese adevトビatul ネ嫺l al prenumblトビii lor. Contele se テョntoarse テョnspre soネ嬖a sa ナ殃 cuvテョntト: - Eナ殳i pe cale sト cercetezi tainele soネ孛lui tトブ. Vrei sト-l prinzi asupra テョncトネcトビii jurトノテョntului de cトピトフorie, vrei sト-l ruナ殃nezi テョn faネ嫗 iubitei lui scテョrnave. Este drept ca primejdia ナ殃 folosinネ嫗 sト se afle テョn aceeaナ殃 mトピurト ナ殃 de o parte ナ殃 de alta. テ始ainte sト intri, jurト-mi cト nu te faci vinovatト de acelaナ殃 pトツat, cト tu nu eナ殳i mテョnjitト cu nelegiurea de care テョl acuzi pe soネ孛l tトブ. 窶 Cauネ嬖 sト tragi de timp, grトナ Elga. 窶 Femeie! adトブgト contele, revezi-ネ嬖 テョn gテョndire viaネ嫗 pe care ai dus-o ナ殃 dacト descoperi pe aceasta vreo patト, ca sト nu spunem o テョnfierare, nu te mai テョncumeta sト pトη歹ナ殳i テョntre zidurile astea. Elga dトヅu sト-l テョmpingト pe conte pentru a intra. El テョi ieナ殃 iarトη殃 テョn faネ崙 ナ殃 strigト: - Nu intri pテョnト nu-mi promiネ嬖! Pune-ネ嬖 mテョinile pe ネ嫺asta copilaナ殷lui tトブ ナ殃 jurト! Elga テョナ殃 aナ歹zト mテョna dreaptト pe capul copilului adormit ナ殃 spuse: - Cテョt de zadarnic テョmi pare jurトノテョntul トピta, o ナ殳ii ナ殃 tu prea bine, テョl テョntトビesc care o fi ナ殃 el! 窶 Opreナ殳e-te! ネ嬖pト Starschensky, e de-ajuns! Intrト ナ殃 te uitト!Contele deschise. Urcarト pe o scarト テョngustト, circularト care ducea cトフre o uナ淨 la rテョndul ei テョnchisト. Contele o desferecト ナ殃 pe aceasta ナ殃 pトフrunserト numaidecテョt テョntr-o odaie spaネ嬖oasト a cトビei parte interioarト era delimitatト printr-o cortinト テョntunecatト. Contele potrivi scaunele unei mese aナ歹zate dinainte, aprinse cu felinarul sトブ douト lumテョnトビi de cearト din sfeナ殤ice grele din bronz, scoase dintr-un sertar al mesei un caiet ナ殃-i fトツu semn femeii sト ia loc odatト cu el. Elga テョナ殃 roti privirile, fトビト テョnsト sト zトビeascト pe cineva. Adトピta ナ殃 asculta.Apropiind lumina, contele テョncepu sト citeascト din foile pe care le ネ嬖nea テョntre mテョini: 窶朞トビturisesc cト am テョntreネ嬖nut relaネ嬖i nelegiuite cu fiica starostelui Laschek, テョnainte ナ殃 dupト logodirea ei cu contele Starschensky. Unicul ei copil...窶 窶 Ce scornealト oribilト! rトツni Elga ネ崚ョナ殤ind テョn picioare. Cine are テョndrトホneala sト mト acuze de asemenea lucruri? 窶 Oginsky! zise contele. Ridicト-te ナ殃 spune ce-ai jurat! Spunテョnd acestea, smulse cortina ナ殃 se ivi vederii un bトビbat テョntins pe paie, legat de perete cu lanネ孛ri. - Cine mト strigト? テョntrebト deネ嬖nutul. - Elga e aici, zise contele, ナ殃 テョntreabト dacト-i adevトビat cト te-ai drトトostit cu ea. 窶 De cテョte ori tre窶 s-o mai repet? spuse bトビbatul テョntorcテョndu-se cu lanネ孛rile sale 窶 Auzit-tu-l-ai? Se stropナ殃 contele la soネ嬖a lui care テョnlemnise ナ殃 deveni lividト. 窶 Ia cheile de aici ナ殃 desfト-i legトフurile bトビbatului トピtuia! Elga ナ殪vトナ. Contele dトヅu sト scoatト de tot sabia din teacト, iar ea テョナ殃 fトツu zor. Lanネ孛rile cトホurト rトパトナnd, iar Oginsky pトη殃 テョn faネ崙. - Ce vrei dumneata de la mine? zise el. 窶 M-ai jignit peste mトピurト! grトナ contele. ナ柎ii prea bine cum rトホbunト bトビbaネ嬖i ナ殃 nobilii jignirile! Ia lama asta, continuト el, scoネ崚ョnd din manta o a doua spadト ナ殃 luptト-te! 窶 Nu-mi place sト mト duelez! spuse Oginsky 窶 N-ai テョncotro! urlト Starschensky ナ殃 se nトパusti asupra lui. テ始tre timp, se auzirト zgomote venind dinspre trepte. Elga care pテョnト acum stトフuse ca ネ嬖ntuitト, sトビise acum la uナ淨 ナ殃 テョncerca s-o deschidト, テョn vreme ce striga ca din gurト de ナ歛rpe dupト ajutor. Starschensky o prinse chiar cテョnd ea punea mテョna pe ivトビ, o テョmpinse pe femeie テョnapoi ナ殃 テョncuie uナ歛. Oginsky folosindu-se de clipele テョn care contele テョナ殃 gトピise de lucru la intrare, deschise fereastra ナ殃 se aruncト. Nefiind o mare テョnトネネ嬖me, Oginsky atinse solul nevトフトノat ナ殃 pe cテョnd contele se zori sト ajungト de la uナ淨 la fereastrト, paナ殃i celui fugit se pierdeau deja テョn depトビtare. Contele se テョntoarse acum la nevastト-sa. - Amantul tトブ a luat-o la sトハトフoasa, spuse el, dar tu nu-mi scapi! 窶 Poネ嬖 sト crezi minciunile トネuia? se bテョlbテョi Elga. 窶 Cred ceea ce ナ殳iu, vociferト Starschensky, ナ殃 pecetea asemトハトビii テョnscrisト テョn trトピトフurile copilului トピtuia. Trebuie sト mori, glトピui el, acum ナ殃 aici! Elga cトホuse テョn genunchi. 窶 テ始durト-te de viaネ嫗 mea, strigト ea. Fト ce vrei cu mine! Alungト-mト! Repudiazト-mト! テ始chide-mト テョntr-o mトハトピtire, テョntr-o テョnchisoare pentru restul zilelor mele, dar lasト-mト sト trトナesc! Sト trトナesc! Contele pregetト un rトピtimp, apoi grトナ: - Fiindcト テョネ嬖 preネ孛ieナ殳i mai presus de orice existenネ嫗 asta ticトネoasト, spurcatト, iacト-ネ嬖 zic cト e o singurト cale ca sト te faci scトパatト. 窶 Spune, spune! se jelui Elga. 窶 Semnul ruナ殃nii din cトピnicia noastrト e copila asta, spuse contele. Cine ナ殳ie dacト supトビarea mea nu s-ar domoli, dacト moartea i-ar テョnchide ochii. Suntem doar noi, nu ne vede nimeni, noaptea ナ殃 テョntunecimea テョnvトネuie fapta. Du-te ナ殃 omoarト pruncu窶 ! 窶 Cum, eu? ネ嬖pト Elga. Sト-mi omor copilaナ殷l? Monstrule! Mテョrナ歛vule! Ce crezuナ殃 despre mine? - テ始 cazul トピta! strigト Starschensky ナ殃 ridicト sabia cトホutト la podea. 窶 Stai, ネ嬖pト Elga, stai! O fac! Se nトパusti peste copil ナ殃-l apトピト peste sテョnii ei, acoperindu-l cu lacrimi. 窶 Mai stai? urlト Starschensky ナ殃 fトツu un gest テョnspre ea. 窶 Nu, nu! strigト Elga. Doamne Dumnezeule, iartト-mト pentru ce am de gテョnd sト fac, ナ殃 nu mト テョndur! Iartト-mト pe mine, nefericita! ナ枴 se porni iarトη殃 sト-ナ殃 striveascト copilul de pieptul ei; cu ochii テョntorナ殃 luト un ac care-i ネ嬖nea blトハurile laolaltト; unealta licトビi, braネ孛l テョnarmat 窶 Stai! urlト brusc Starschensky. 窶 Asta am vrut sト mai vトヅ: dacト mai ai テョn tine o simネ嬖re demnト de lumina zilei! Da窶 nu cunoナ殳i decテョt pテョcla ナ殃 noaptea! Copilu-tu n-o sト moarト, tu, テョnsト, neruナ殃nato, da! ナ枴 cu asta テョi vテョrテョ テョntr-o parte sabia, iar sテョngele テョi ネ崚ョナ殤i ナ殷voi ナ殃 se prトプトネi peste copilul nevトフトノat.Noaptea aceea fu una de spaimト pentru locuitorii din テョmprejurimi. Speriaネ嬖 de un roナ殷 aprins ridicat la cer, o luarト la goanト ナ殃 zトビirト donjonul vechi din partea apuseanト a zidului 窶枷rトヅinii zoologice窶 din castelul lui Starschensky cuprins de flトツトビi luminoase. Toate strトヅaniile de a-l stinge furト テョn zadar; nu dupト mult timp nu mai rトノasese decテョt zidurile negre acoperite de ruinele arse ナ殃 fumegテョnde. Au vrut sト-l trezeascト pe conte; lipsea dimpreunト cu nevasta ナ殃 copilul. Cercetarト locul incendiului, gトピirト テョntr-adevトビ oase omeneナ殳i, sト fie テョnsト rトノトη殃ネ嫺le a trei oameni? テ始sト cu risipirea aceleaナ殃 nopネ嬖, nevasta unui cトビbunar se simネ嬖 cea mai fericitト dintre muritori. Cトツi, pe cテョnd dormea alトフuri de bトビbatul ei, se auzirト bトフトナ テョn uナ歛 cトピuネ嫺i. Se sculト ナ殃 deschise, ナ殃 テョn lumina zorilor zトビi dinaintea sa un copilaナ cam la doi ani care, テョn loc de haine, era テョnfトη殷rat テョntr-o velinネ崙 mare, cu un cufトビaナ lテョngト ea. O datト deschis, se ivi mai mult aur decテョt ナ殃-ar fi putut テョnchipui cei doi laolaltト. Se gトピirト ナ殃 cテョteva rテョnduri scrise テョn care grija copilului le era テョncredinネ嫗tト ナ殃 li se promitea テョn viitor alte sume de bani.Dupト douト zile, contele テョナ殃 fトツu din nou apariネ嬖a テョn mijlocul alor sトナ, テョnsト doar pentru a se gトフi de un drum la Varナ殪via. Sosit acolo, ceru ナ殃 primi o audienネ崙 personalト la rege care la terminarea acesteia plecase de acolo vizibil zguduit, poruncind sト fie chemat cancelarul cトビuia テョi ceru sト tocmeascト niナ殳e scrisori deschise prin care contele Starschensky, ultimul din familia sa, テョナ殃 cedeazト toate drepturile asupra pトノテョnturilor sale.Moナ殃ile au fost テョn parte vテョndute, cテョナ殳igul folosit pentru plata datoriilor, iar restul dトビuit pentru ctitorirea unei mトハトピtiri care se テョnalネ崙 nu departe de locul unde se afla turnul ars. Iacト-tト povestea mトハトピtiri.窶 テョncheie cトネugトビul.- Da窶 ce s-a ales de conte? 窶 テョntrebト unul din strトナni.- V-am prevenit dintru-nceput, spuse cトネugトビul, sト nu puneネ嬖 nicio テョntrebare cテョnd termin, darト voi tot nu vト lトピaネ嬖!Nenumトビate servicii divine furト ネ嬖nute テョntru liniナ殳ea acelora care au fost seceraネ嬖 テョn mijlocul pトツatelor lor de un nトプalnic act de violenネ崙; テョntru iertarea nefericitului care テョntr-o grabト blestematト a pedepsit printr-o nelegiure nelegiurea. Contele se cトネugトビise テョn mトハトピtirea ctitoritト de el. La テョnceput gトピi alinare テョn tihna vieネ嬖i monahale, テョn monotonia actelor de cトナnネ崙. Timpul テョnsト, テョn loc sト toceascト ghimpele テョi da pe faネ崙 tot mai cumplit fapta sa. Deasupra lui se pogorテョ duhul familiei sale care-l テョmbrテョncea la fapte, iar singurトフatea celulei sale テョi deveni izvor de chinuire. Chinuit de spirite ナ殃 mテョnios pe sine テョnsuナ殃 lumea se pトホi mulネ嬖 ani de dテョnsul ca de un nebun. テ始 cele din urmト vindecat, colinda pe timpul zilei prin テョmprejurimi; toate treburile テョl テョnviorau; テョナ殃 テョncerca puterile cu copacii codrului. Doar noaptea, テョn ceasul, テョn care se fトツuse acea faptト de tristト amintire, primul de dupト miezul nopネ嬖i, cテョnd テョncepea ceremonia funerarト 窶 pテョnト aici apucase sト ajungト テョn istorisirea sa, cテョnd fu テョntrerupt de primele note ale corului mトハトピtiresc care rトピunarト pテョnト aici, ナ殃 tot atunci rトピunト un ceas.La primul gong, cトネugトビul se テョnfiorト. Genuchii sトナ テョncepurト sト se テョnmoaie, dinネ嬖i sト-i clトハネ崙ハe, pトビea gata sト se prトッuナ歹ascト, cテョnd deodatト se deschise uナ歛, iar abatele mトハトピtirii, cテョt se poate de drept, avテョnd pe piept crucea strトネucitoare a demnitトκ嬖i sale, pトη殃 peste prag:- Pe unde umbli, Starschensky? strigト el. E ceasul cトナnネ嫺i tale! Cトネugトビul se tテョngui ナ殃 テョncovoiat asemeni unui animal rトハit, se テョndreptト cu ocoluri largi, aidoma unui cテョine care se teme sト fie lovit, テョnspre uナ歛 pe care abatele o lトピト liberト ferindu-se テョntr-o parte. Odatト ajuns acolo, cトネugトビul ネ崚ョナ殤i ca o sトトeatト, iar abatele urmテョndu-l, テョnchise uナ歛.テ始cト mult timp dupト aceea auzirト strトナnii cテョntul corului pテョnト cテョnd se molcomi テョn liniナ殳ea nopネ嬖i, iar ei cトブtarト sト se aciueze pentru o scurtト odihnト.Dimineaネ嫗 テョナ殃 luarト adio de la abate, mulネ孛mindu-i pentru primirea ospitalierト. Cel tテョnトビ se テョncumetト sト テョntrebe de cトネugトビul din noaptea trecutト la care prelatul, fトビト sト rトピpundト, le urト cトネトフorie plトツutト.Se pornirト spre Varナ殪via cu fトトトヅuiala ca la テョntoarcere sト se intereseze de soarta cトネugトビului pe care テョl recunoscuserト ca fiind Starschensky. Dar rトパiネ嬖 de treburi furト nevoiネ嬖 sト ia alte cトナ cトフre casト, iar despre cトネugトビ ナ殃 mトハトピtirea Sendomir nu mai aflarト niciodatト nimic.

.  |








 
shim Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. shim
shim
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!