agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 
Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 2491 .



Poveste de Crトツiun
prose [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [oana46 ]

2014-01-27  | [This text should be read in romana]    | 



Poveste de Crトツiun





Adela este o fetiネ崙 frumoasト, cu obrajii bucトネaネ嬖, ochi albaネ冲ri ネ冓 un pトビ cテ「rlionネ嫗t テョmpletit テョn douト codiネ嫺, de care, Alexuネ, frトκ嬖orul ei cel mic o prinde adeseori ネ冓 atunci se transformト de dragul lui テョntrun cトネuネ. Un cトネuネ mic ネ冓 drトトトネaネ de care Alexuネ are grijト cテ「nd テョl trage de cトパestre sト nu-l doarト, cト altfel テョn loc sト zburde ネ冓 sト-i necheze, plテ「nge de-a dreptul.
Adela e bucuroasト, foarte bucuroasト.Vine Crトツiunul ネ冓 va pleca la bunici. Moネ冰l Bun a pregトフit pachete テョntregi cu daruri pentru toatト lumea, cト aネ兮-i el grijuliu ネ冓 mai ales dacト va fi zトパada pテ「nト la cer, ca sト-i fie mai uネ冩r moネ冰lui cu テョmpトビネ嬖tul テョネ冓 gaseネ冲e emisari. Mai buni ネ冓 aネ冲ia decテ「t nimic.
Adela ネ冲ie toate acestea ネ冓 nu-i un copil care sト punト sute de テョntrebトビi stテ「njenitoare pトビinネ嬖lor, ea ネ冲ie multe ネ冓 se preface ca ネ冲ie puネ嬖ne tocmai ca sト pトピtreze atmosfera sトビbatorii, cテ「nd toata lumea are o singurト obligaネ嬖e, sト fie fericitト.
Darul Adelei e altul.Bunicul Grigorie テョi face テョn fiecare an un dar minunat. O poveste! Bunicul Grigorie nu e Moネ Crトツiun ネ冓 nu e nici tata ネ冓 nici nenea X sau nenea Y, adicト nu face parte dintre cei テョmbrトツaネ嬖 la patru ace ネ冓 care se dau toatト ziua cu pomezi ca sト miroase frumos, nu cト asta ar fi ceva rトブ dar domnilor aceastト テョndeletnicire nu este totul テョn viaネ崙. Bunul Grigorie are pulovere din lテ「nト miネ孃asト テョmpletite de bunica, cトノトκ冓 albe ネ嫺sute de ea テョn razboiul de ネ嫺sut din casト, ネ冰ba テョmblトハitト fトツutト din pielea catorva oi bine hrトハite ネ冓 miroase, ネ冓 asta vト spun la ureche, sト nu audト bunica, a tutun.
Nu o sト-l vezi テョnsト niciodatト nici cu pipa nici cu ネ嬖gara テョn mテ「nト deoarece bunica nu-i テョngトヅuie. テ四 vede doar Adela, care ネ冲ie sト pトピtreze secretul, cテ「nd mai trage cテ「te un fum テョn timp ce taie lemne sau carト apト la vaci ネ冓 la oi. テ四 vede dar se face cト nu-l vede cト nu trebuie sト vezi chiar tot ceea ce vezi cト ochii nu sunt oglinzi ce sunt ferestre ネ冓 unele lucruri mai scapト nevトホute.
Bunicul Grigorie este un bunic minunat aネ兮 cum numai o fetiネ崙 frumoasa ネ冓 cuminte ca ネ冓 Adela ar putea sa aibト.Un munte de om, dar zテ「mbitor ネ冓 blajin, care se topeネ冲e ca ネ冓 o lumテ「nare cテ「nd テョネ冓 priveネ冲e nepoネ嫺ii.
Casa bunicii nu e bloc ネ冓 de aici ネ冓 cearta pトビinネ嬖lor cテ「nd e vorba sト meargト la ネ嫗rト, ba cト nu au de unele, ba cト nu au de altele, dar Adela este tare fericitト cテ「nd nu le gトピeネ冲e pe toate ネ冓 trebuie sト le caute.Cu alte cuvinte ca la bunici nu-i nicトナeri ネ冓 pトビinネ嬖i nu pot sト テョnネ嫺leagト de ce trebuie sト meargト la capトフul lumii mereu ネ冓 mereu cテ「nd au aici totul la テョndemテ「nト.Dar Adela e cトパitanul ネ冓 nu se discutト, pentru ea bunicii conteazト. ネ亙 ce conteazト pentru Adela conteazト ネ冓 pentru pトビinネ嬖.
ネ亙 iatト-ne aネ兮dar la gura sobei cu bunicul Grigorie gata de poveste. Mai iese el pe-afarト sト facト mai o treabト, mai altト treabト, care pasトノite sunt urgente ネ冓 de care a uitat dar tocmai ネ冓-a adus aminte. Adela aネ冲eaptト rトッdトフoare, ea ネ冲ie cト bunicul are multト treabト ネ冓-i mai scuturト firele de tutun prinse de barbト la テョntoarcere.
Dar sト ne lトピトノ ネ冓 noi テョn voia poveネ冲ii.

Fetiネ嫗 stトフea acolo cu faネ嫗 aceea micuネ崙, cu pトビul numai zulufi, cu ochii mari, serioネ冓 ネ冓 poate puネ嬖n prea triネ冲i pentru vテ「rsta ei. Purta o rochie veche croitト dintr-un capot al mamei, iar テョn picioare avea o pereche de galenネ嬖. Fiindcト nu avea ciorトパei, picioarele テョi erau vinete din cauza frigului de afarト.
-Vino テョnトブntru,- zise vrトニitoarea cea bunト ネ冓 se dトヅu din uネ卞, sト o lase sト intre テョn colibト.
Fetiネ嫗 pトκ冓 cu sfialト テョn cトピuネ嫗 de turtト dulce a vrトニitoarei care mirosea toatト a cozonac cu stafide ネ冓 a sarailie ネ冓 rトノase sfioasト テョn mijlocul casei, テョn picioare.
Motanul cel negru care stトフea テョncolトツit dupト sobト テョネ冓 scoase capul, o privi pe fetiネ崙 cテ「teva clipe dupト care pufni, continuテ「nd sト テョネ冓 lingト lトッuネ嫺le. Lui テョi plトツeau fetiネ嫺le ネ冓 s-ar fi jucat cu ele alergテ「nd prin curte cu coada テョn sus ネ冓 lovind ghemul de aネ崙 cu lトッuネ嫺le ca un boxer profesionist, dar acum afarト era frig, ningea, aネ兮 cト era mai comod sト stea doar o patト テョntunecatト de culoare ネ冓 sト toarcト cuminte ネ冓 somnoros, visテ「nd cavalerii ネ冓 prinネ嫺sele care se plimbau テョn caleネ冲ile aurite din imaginatia lui. Mai mult ca sigur, dacト vrトニitoarea cea bunト l-ar fi prefトツut テョntr-un prinネ, sau mト rog テョn ceva cu douト picioare, fiindcト nici vrトニile nu pot merge chiar atテ「t de departe, s-ar fi apucat de scris, devenind poet ネ冓 zトパacind femeile cトビora le-ar fi dedicat poeziile sale. テ始 definitiv, femeile sunt niネ冲e pisicuネ嫺 mai bトフrテ「ne, care ネ冓 ele se supトビト sau rテ「d, miorlトナe ネ冓 cテ「ntト toatト ziua, iar cテ「nd sunt stresate, stupesc ネ冓 zgテ「rテ「ie mai tare decテ「t orice pisicト din familia sa.
-Stai jos te rog窶ヲ
Vrトニitoarea テョi arトフト scaunul de lテ「ngト masト. Apoi fトビト sト spunト o vorbト, femeia 窶 “pisica cea mare窶-cum o numea motanul, fiindcト se transformase テョn vreo douト rテ「nduri テョntr-o pisicト uriaネ卞 alergテ「nd cテ「teva nopネ嬖 テョntunecoase dupト niネ冲e lilieci care テョネ冓 fトツeau de cap -テョi turnト o ceaネ冂ト cu ceai fierbinte ネ冓 テョmpinse cトフre fetiネ崙 farfuria cu piネ冂oturi.
-Eネ冲i fetiネ嫗 din vecini, -zise vrトニitoarea cea bunト privind-o cu ochi iscoditori.
Afarト, continua sト ninga, cu niネ冲e fulgi mari ネ冓 cenuネ冓i ca niネ冲e pene de gテ「scト sトネbaticト.
Vrトニitoarea cea bunト テョi cunoネ冲ea pe pトビinネ嬖i fetiネ嫺i. Tatトネ era tトナetor de lemne. Mama se ocupa de gospodトビie ネ冓 de cele douト fetiネ嫺: cea mare care tocmai テョnmuiase piネ冂otul テョn ceai, muネ冂ase cu sfialト din el, apoi テョnghiネ嬖 o gurト de lichid fierbinte ネ冓 aromat, fトツテ「nd-o sト se simtト bine, se numea Crina, cealaltト avテ「nd ochiネ冩rii tot albaネ冲ri ca douト steluネ嫺 strトネucitoare, pトビinネ嬖i o numiserト Genネ嬖ana. Primトプara fetiネ嫺le scoteau gテ「ネ冲ele la pトピcut ネ冓 mergeau テョncetiネ冩r, cテ「ntテ「nd ネ冓 legトハテ「ndu-se imitテ「nd mersul clトフinat al pトピトビilor corpolente pテ「nト la baltト. Prinネ嬖i deghizaネ嬖 テョn brotaci ieネ册au pe malul bトネネ嬖i dintre trestiile テョnalte ネ冓 le cテ「ntau cテ「ntece brotトツeネ冲i, acompaniaネ嬖 la mandoline.
De ce ai venit la mine? 窶 テョntrebト vrトニitoarea curioasト, deネ冓 ca vrトニitoare, ar fi putut prin puterile ei paranormale, sト ghiceascト viitorul ネ冓 sト nu mai punト テョntrebトビi stテ「njenitoare. Se vede テョnsト treaba cト ネ冓 vrトニitoarele, cテ「t ar fi ele de vrトニitoare, au lipsit de la unele ore, preferテ「nd sト se joace cu unele colege テョn crテ「ng, fトツテ「nd pentru amuzament vrトニi de dragoste sau ネ嬖nテ「ndu-se de unele ネ冩tii nevinovate. Din cauza asta, pトビinネ嬖i vrトニitoarei celei bune, au trebuit sト テョi punト profesori la unele ore, ca sト poatト trece bacul pe care ネ冓 asa l-a luat abia テョn sesiunea a doua.
Fetiネ嫗 se ネ冲erse pe buze cu ネ册rveネ嫺lul, テョl puse pe masト apoi o privi pe vrトニitoare drept テョn ochi cu seriozitate ネ冓-i spuse:
-Sunt o fetiネ崙 sトビmanト. Mama, tata ネ冓 surioara mea suntem tare sトビaci. Avem doar o casト din chirpici cu acoperiネ de paie, o caprト chioarト de un ochi care behトナe toatト ziua nemulネ孛mitト de traiul ei ネ冓 un cトネuネ bトフrテ「n ネ冓 cocoネ兮t.
-Hmmmm窶ヲ-fトツu vrトニitoarea cea bunト.
-De ce lumea este テョmpトビネ嬖tト テョn bogaネ嬖 ネ冓 テョn sトビaci? テョntrebト deodatト fetiネ嫗 privind-o pe vrトニitoare cu ochii ei nespus de triネ冲i. Te rog sト nu te superi pe mine dacト sunt nepoliticoasト, dar cred cト窶ヲ-ネ冓 dupト asta fetiネ嫗 rosti cuvテ「ntul acela テョngrozitor -este o porcトビie窶ヲ
Curatト porcトビie窶ヲ -テョncuviinネ崙 vrトニitoarea, turnテ「ndu-ネ冓 o ceaネ冂ト de ceai. Bトハuiesc cト ネ冲ii, eu nu fac decテ「t sト o repet, foarte multe lucruri care se テョntテ「mplト テョn jurul nostru nu corespund dorinネ嫺lor sau viselor noastre. Ca o ironie a soartei, ele aparネ嬖n unor fiinネ嫺 ce nu au calitトκ嬖le necesare. Din aceastト cauzト, ca un protest ajungテ「nd ネ冓 eu la concluzia ta, am devenit vrトニitoare. Mai tテ「rziu m-aネ fi fトツut lider sindical, formator de opinie, prim ministru sau cine ネ冲ie ce pトツatele, dar acum mト mulネ孛mesc ネ冓 cu atテ「t, pentru cト unele テョndeletniciri, se pot face datoritト calitトκ嬖lor native, nトピcute din adテ「ncul fiinネ嫺i ネ冓 nu datoritト unor cトビネ嬖 care se dovedesc テョntr-o mulネ嬖me de cazuri bune doar de maculaturト. Dar sト nu crezi cト e uネ冩r sト fii vrトニitoare. Ia priveネ冲e cテ「te tomuri am fost nevoitト ネ冓 eu sト テョnvトκ ネ冓-i arトフト o grトノadト mare de cトビネ嬖 prトデuite.
-Atunci poネ嬖 sト mト ajuネ嬖?
Fetiネ嫗 o privi plinト de speranネ崙.
-ネ亙 ce anume テョネ嬖 doreネ冲i? テョntrebト vrトニitoarea cea bunト cu o voce puネ嬖n tremurトフoare. Nu era obiネ冢uitト sト fie rugatト de fetiネ嫺 blonde ネ冓 cu ochi albaネ冲ri prea des, iar dacト este sト fim sinceri, acest lucru nu se テョntamplase vreodatト. Pe urmト, era problema dorinネ嫺i. Sunt unii oameni care cer lucruri cu mult peste puterile lor. Iar alネ嬖i, dupト ce le テョmplineネ冲i cele trei dorinネ嫺, descoperト cト numトビul de dorinネ嫺 este mult mai mare ネ冓 din cauza aceasta se apucト de furtiネ兮guri ネ冓 fac fel ネ冓 fel de lucruri テョntunecate, dovedind cテ「t de schimbトフor ネ冓 de fragil poate fi sufletul omenesc.
-Vreau sト am un castel. Sト fiu bogatト, iubitト ネ冓 rトピfトκ嫗tト. M-am sトフurat de sトビトツie.Drept sト spun chiar cred cト mie sトビトツia nu mi se potriveネ冲e.
-Pot face acest lucru, 窶 rosti vrトニitoarea cumpトハindu-ネ冓 cu atenネ嬖e vorbele. Dar existト cテ「teva riscuri.
Ochii Crinei se rotunjirト テョntrebトフori.
-テ始 primul rテ「nd, s-ar putea ca numトビul de dorinネ嫺 sト fie mai mare decテ「t cele trei dorinネ嫺 la care are dreptul テョn viaネ崙 fiecare muritor. ネ亙 chiar dacト am lipsit la ora de matematicト, mトツar pe degete fトツテ「nd adunarea, numトビul dorinネ嫺lor tale este de patru. Nu mai pun la socotealト faptul cト テョnaintテ「nd テョn vテ「rstト, dorinネ嫺le tale se vor schimba ネ冓 vei vrea テョn fiecare an altceva.
Fetiネ嫗 vru sト mai spunト ceva, dar vrトニitoarea ridicト bagheta magicト テョn sus. O ascultase テョndeajuns. Mai tテ「rziu, Crina テョネ冓 dトヅu seama cト bagheta era de fapt sucitorul cu care vrトニitoarea fトツuse tトナネ嫺i ceva mai テョnainte.
テ始 al doilea rテ「nd窶ヲ-vrトニitoarei テョi plトツea sト aranjeze lucrurile pe cトパrトビii -s-ar putea ca experienネ嫗 sト prezinte un anumit grad de risc. Intenネ嬖ilor vrトニii sト i se opunト テョndトビトフnicia omeneascト. テ始 literatura noastrト de specialitate se povesteネ冲e de prinネ孛l Suzuki. Nu cred cト ai auzit vreodatト de acest prinネ. A vrut sト se transforme テョntr-un cal andaluz, care vトビsa flトツトビi pe gurト ネ冓 pe nトビi, cu ネ兮 de aur ネ冓 cu aripi テョnstelate, sト fie cトネトビit de frumoasa Isabela sau Cleopatra, テョn sfテ「rネ冓t, de mテ「ndra lui. (Of, ce obiceiuri profane ネ冓 nesトハトフoase au unii muritori, auzi tu窶ヲ テ始 loc sト meargト la bトナle Herkulane sau la Amara sト i se テョndrepte oasele, a preferat exact invers, sト ネ冓 le deterioreze ネ冓 mai tare). Drept rezultat, dar nu numai din aceastト cauzト, vraja nu a funcネ嬖onat cum trebuie, circumstanネ嫺le despre care テョネ嬖 vorbeam, -mテ「ndra lui flirta テョntre timp cu un mトトトビuネ pe un site de socializare ネ冓-ネ冓 aruncau テョn cap cu pumni de petunii テョncテ「t mトトトビuネ冰l mai sト dea ortul popii din cauza polenului. Consecinネ嫗 a fost cト テョn loc de cal andaluz, prinネ孛l Suzuki a devenit o gloabト bトフrテ「nト ネ冓 cocoネ兮tト, care a fost datト テョn urmトビire generalト, fiindcト a dispトビut fトビト urme. S-a gトピit ce este drept o potcoava ruginitト, dar amprentele nu sunt edificatoare, deoarece semトハau cu cele ale unui silf mare cテ「ntトビeネ de muzicト rock. Iar テョn al treilea rテ「nd, trebuie sト plトフeネ冲i un preネ.
-Sunt gata sト テョl plトフesc, -rosti plinト de hotトビテ「re Crina.
-Aiurea,-rトピpunse pisica neagrト care stトフea テョncolacitト pe laviネ嫗 de lテ「ngト sobト-probabil de aceea era aネ兮 de neagrト-pieptトハテ「ndu-ネ冓 mustトκ嬖le cu テョndトビトフnicie, azvテ「rlind cトフre fetiネ崙 o privire somnoroasト.
-Tu sト taci!- テョl certト vrトニitoarea. Dacト nu eネ冲i cuminte, am sト te transform テョntr-un ネ冩ricel窶ヲ
-Prefer orice altceva -ripostト pisica.-dar nu ネ冩ricel. Am alergie la lighioanele acestea pトビoase ネ冓 obraznice care テョネ嬖 fug printre lトッuネ嫺 ネ冓 fac chiネ, chiネ, de parcト s-ar テョneca de fiecare datト cテ「nd beau apト. Miaaaauuu窶ヲ
-Chiar cu preネ孛l vieネ嬖i?-テョntrebト vrトニitoarea cea bunト revenind la discuネ嬖e.
-Da.
-Lasト-mト sト mト gテ「ndesc.
テ始 camerト nu se mai auzi decテ「t pisica torcテ「nd.
-Sunt de acord.-zise vrトニitoarea hotトビテ「tト, テョntinzテ「nd mテ「na cトフre fetiネ崙. Dintr-o datト, テョntre degetele ei de marmurト apトビu o floare roネ冓e. Era tot atテ「t de roネ冓e ca un amurg, sau un rトピトビit de ziuト, ca o floare de mac sau un trandafir テョnmiresmat. Numai vrトニitoarea ネ冲ia cト miresmele florilor au ネ冓 ele culorile lor, ca ネ冓 sunetele.
-Ia aceastト floare,-ネ冩pti vrトニitoarea -ネ冓 cテ「nd ajungi acasト, sト o miroネ冓 spunテ「ndu-ネ嬖 dorinネ嫗. Dupト aceea vom vedea ce se va mai テョntテ「mpla. Totuネ冓 eネ冲i sigurト cト nu vrei sト te transformi テョn “Scufiネ嫗 roネ冓e窶, sau テョn “Albト ca zトパada窶?
-Mulネ孛mesc foarte frumos, zise fetiネ嫗 strテ「ngテ「nd cu multト dragoste floarea la piept. テ士i doresc doar sト fiu bogatト. Foarte bogatト!
Fトツu o plecトツiune ネ冓 ieネ冓 テョn viscolul de afarト. De cum o zトビi, vテ「ntul テョncepu sト fluiere obraznic fトツテ「nd ramurile copacilor sト se loveascト unele de altele ネ冓 sト scoatト niネ冲e sunete テョnfundate ca de clopotei ruginiネ嬖.
テ始 acest timp, テョn capトフul celトネalt al uliネ嫺i, Genネ嬖ana, sora cea mai micト privea pe geam. O vトホu pe Crina テョnaintテ「nd un pic cocoネ兮tト, opunテ「ndu-se vテ「ntului nesuferit. Acesta テョncepuse sト se テョnvテ「rtト テョn jurul fetiネ嫺i suflテ「ndu-i fulgii de zトパadト テョn ochi ネ冓 orbind-o. Cテ「nd Crina ajunse acasト, Genネ嬖ana vトホu cト ネ嬖ne ceva strテ「ns la piept ネ冓 o rugト pe Crina sト テョi arate.
窶天ai ce floare frumoasト.-exclamト surioara cea micト テョntinzテ「nd mテ「inile cトフre Crina.
-Nu pot sa ネ嬖-o dau.
Genネ嬖ana テョネ冓 strテ「nse pumniネ冩rii ネ冓 テョi duse pe amテ「ndoi la ochi ca ネ冓 cum ar fi vrut sト plテ「ngト.
-Eネ冲i o surioarト rea. Sト ネ冲ii cト nu te mai iubesc窶ヲ-fトツu ea テョmbufnatト ネ冓 se テョntoarse cu spatele.
Crina se duse la celトネalt capトフ al cトノトビuネ嫺i. Duse floarea la nas , respirト adテ「nc mireasma ei atテ「t de dulce ネ冓 de sトネbaticト ネ冓 rosti:
窶天reau sト fiu o prinネ嫺sト.
テ始 clipa urmトフoare, din floare ネ崚「ネ冢i o luminト albト foarte puternicト テョncテ「t amテ「ndouト fetiネ嫺le テョnchiserト ochii. Cテ「nd Genネ嬖ana テョi deschise pe ai sトナ, nu vトホu nimic. Un テョntuneric adテ「nc se lトピase テョn odaie ネ冓 prin テョncトパere i se pトビu cト aude un fテ「lfテ「it de aripi de corbi. Apoi pトピトビile zburarト ネ冓 テョntunericul dispトビu lトピテ「nd loc zilei cenuネ冓i . Pe afarト, fulgii de zトパadト continuau sト cadト ca ネ冓 o burniネ崙. Dar ceea ce o uimi cel mai tare pe Genネ嬖ana fu pトパuネ兮 care sta pe patul acoperit cu o cergト sトビトツトツioasト. Era o pトパuネ卞 destul de mトビicicト, cu pトビul blond numai zulufi, cu ochii mari ネ冓 albaネ冲ri la fel ca ai sトナ , cu un zテ「mbet テョmpietrit pe faネ嫗 sa rece ネ冓 albト ca zトパada, de pe care nu mai tresトビea nici un muネ冂hi. Era テョmbrトツatト テョntr-o rochiネ崙 roz de mトフase, iar テョn jurul gテ「tului, purta un ネ冓rag dublu de mトビgele, fトツute テョnsト din perle veritabile.
-Crina, nu fi supトビatト pe mine, -se rugト surioara cea micト. Sト ネ冲ii cト eu tot te iubesc ネ冓 vreau sト fii surioara mea cea dulce ネ冓 frumoasト pテ「nト la moarte.
Se repezi cu amテ「ndouト braネ嫺le テョntinse, cuprinse pトパuネ兮 テョn braネ嫺 ネ冓 o strテ「nse la pieptul ei micuネ legトハテ「nd-o ネ冓 テョncepテ「nd sト テョi cテ「nte un cテ「ntec de leagトハ, aネ兮 cum fトツea mama lor cテ「nd le pregトフea pe fetiネ嫺 de culcare.
Dintr-o datト, auzi vocea mamei sale, adresテ「ndu-i-se de pe prag:
-De unde ai luat pトパuネ兮 asta Genネ嬖ana?
-Este Crina, zise nevinovatト copila.
-Of窶ヲ Va trebui sト テョi intrebトノ pe vecini ネ冓 sト o ducem la stトパテ「nii ei. Cine ネ冲ie cine plテ「nge acum dupト ea.
-Dar e Crina, -insistト surioara.
Mama zテ「mbi obositト.
-ネtiu cト este frumoasト, dar nu ne putem permite sト ネ嬖nem o pトパuネ卞 atテ「t de scumpト. Ce au sa zicト vecinii? Vrei sト creadト cト am furat-o? Nici vorbト sト o pトピtrトノ.ネtii cト nu ne permitem acest lucru.
テ始 timp ce mama ネ冓 fiica cea micト se テョncontrau din priviri, テョn uネ卞 se auzi un ciocトハit discret, dacト este sト ネ嬖nem cont de viscolul de afarト. La テョnceput cele douト nu テョl auzirト, apoi ciocトハitul deveni brusc mai insistent.
-Numai o clipト.-zise mama ネ冓 deschise uネ兮.
テ始 mijlocul uネ冓i se gトピea o fiinネ崙 destul de テョnaltト, ajungテ「nd cu capul pテ「nト la pragul de sus. Creatura aceea, era テョnfトκ冰ratト テョntr-o pelerinト neagrト care cobora pテ「nト la cトネcテ「ie. Pe creネ冲et, purta o scufie lungト de fetru, terminatト cu un ciucuraネ cenuネ冓u. Faネ嫗 テョi era acoperitト cu un fular gros ネ冓 cトネduros de lテ「nト iar テョn mテ「ini purta o pereche de mトハuネ冓. Curiozitatea la aceste mトハuネ冓 este cト acopereau niste mテ「ini slトットハoage, cu degete subネ嬖ri ネ冓 osoase, terminate probabil cu niネ冲e ghiare.
-Bunト seara-zise arトフarea cu o voce uscatト, semトハテ「nd cu trosnetul lemnelor din sobト.
-Ce v-a adus pテ「nト la coliba noastrト?
-Distinsト doamnト, zise creatura cu o voce mieroasト, din care mierea se pierduse cam de multiネ冩r, Prinネ孛l meu a auzit cト aveネ嬖 o pトパuネ卞 foarte frumoasト, pe care el a pierdut-o acum cテ「teva zile. Genネ嬖ana o strテ「nse pe Crina la piept ネ冓 nu-i mai dトヅu drumul.
-Din aceastト cauzト, am fost trimis sト o aduc la palatul prinネ孛lui, pentru a evita テョn felul acesta ca supトビarea prinネ孛lui sト nu devinト o adevトビatト furie, dar ce spun eu, un adevトビat uragan. ネ亙 cu vremea asta cテョinioasト de afarト, cred cト nu ar fi bine deloc.
Mama nu ネ冲ia ce sト spunト.
-Pot renunネ嫗 la aceastト pretenネ嬖e, dacト テョn loc de pトパuネ卞 テョmi puteネ嬖 arトフa o chitanネ嫗 din care sト reiasト cト aネ嬖 cumpトビat-o dumneavoastrト ネ冓 cト vト aparネ嬖ne.
Dar chitanネ嫗 trebuie sト fie tipトビitト ネ冓 sト poarte ネ冲ampila primトビiei, din care sト reiasト ca v-aネ嬖 plトフit toate dトビile la zi: TVA-ul, impozitele locale ネ冓 cトフre guvern, ネ冓 celelalte taxe puse de cトフre minunaネ嬖i noネ冲ri consilieri, pe care munca i-a epuizat テョn aネ兮 hal テョncテ「t au devenit ca niネ冲e sfere ネ冓 respectiv cuburi. Dar テョn sfテ「rネ冓t, nu este cazul sト discutトノ aici probleme de geometrie euclidianト ネ冓 ne-euclidianト, sト ducem discuネ嬖a la un nivel atテ「t de superior la care nimeni nu a putut テョncト sト dea rトピpunsul corect. Deci revendic aceastト pトパuネ卞 de porネ嫺lan, iar pentru faptul cト sunt o fire aネ兮 de テョngトヅuitoare, mai trebuie sト-mi daネ嬖 ネ冓 un numトビ de 30 de ネ嫺chini de aur, sau dacト nu aveネ嬖, 60 de krトナネ嫗ri de argint.
-Asta s-o crezi dumneata, rosti tatトネ Genネ嬖anei, apucテ「nd creatura de guler ネ冓 scoネ崚「nd-o afarト.
-Of ce bine cト ai venit tati. Omul acela, vroia sト o ia pe Crina.
-テ司 dau eu o Crinト de nu se vede.ネ亙 pe urmト sト ネ冲ii Genネ嬖ana, cト トピta nu este om. Poate テョn cel mai rトブ caz o creaturト a テョntunericului.
Tatトネ avea fトビト sト テョネ冓 dea seama, foarte multト dreptate. Din troianul de zトパada テョn mijlocul cトビuia aterizase arトフarea se auzi un sfテ「rテ「it ネ冓 dintr-o datト se ridicト spre cerul fumuriu, o stea galbenト, luminoasト. Individul acesta suspect, care prezenta antecedente penale, era sluga prea plecatト a vrトニitoarei cele negre. Vara テョi plトツea sト se tトプトネeascト テョn noroiul din smテ「rcurile lui Jack cel cu lanternト, iar toamna lua chipul unui gnom ネ冓 amestecテ「ndu-se cu alネ嬖i de seama lui, furau merele ネ冓 perele din curネ嬖le vecinilor din sat, iar uneori, tot din aceastト cauzト, vacile care テョl vedeau rトノテ「neau sterpe.
Bila aceea de foc care se ridicase テョn aer, テョncepu sト pトネpトナe neajutoratト apoi se sparse テョn mai multe cioburi de luminト. Una din acele scテ「ntei pluti purtatト de vテ「nt ネ冓 cトホu pe acoperiネ rトノテ「nテ「nd acolo. Se fトツuse テョntre timp foarte tテ「rziu ネ冓 テョn casa tトナetorului de lemne se servi cina. Genネ嬖ana o aネ册zase pe Crina lテ「ngト ea pe scaun ネ冓 テョi dトヅea sト mトハテ「nce din tot ce mテ「nca ea, deネ冓 pトパuネ兮 o refuza de fiecare datト politicos cu zテ「mbetul acela テョncremenit pe faネ崙. Dupト aceea veni ora de culcare. Mama ネ冓 tata se duserト テョn camera lor iar Genネ嬖ana se culcト cu pトパuネ兮 テョn pトフuネ孛l ei cel mic, avテ「nd grijト sト o テョnveleascト bine, sト nu-i fie frig. Moネ Ene privi prin fereastrト ネ冓 テョncepu sト cテ「nte un cテ「ntecel de leagトハ テョn care vテ「ntoasele nopネ嬖i ca niネ冲e dansatoare transparente dansau pe jumトフate adormite. Nu mai spun cト Moネ Ene テョncepuse sト se テョntindト la un moment dat ネ冓 sト caネ冲e discret, テョntテ「i punテ「ndu-ネ冓 mテ「na la gurト, apoi vトホテ「nd cト nu e nimeni prin preajmト sト se uite la el, cトピcト cu toatト gura. Exemplul lui fu luat de Genネ嬖ana care clipi din ochi, simネ嬖nd cum pleoapele se fac din ce テョn ce mai grele, apoi fetiネ嫗 cトピcト ネ冓 ea ネ冓 dupト vreo cテ「teva clipe din patul fetiネ嫺lor se auzi un sforトナt atテ「t de subネ嬖rel aネ兮 cum face samovarul cテ「nd ceaiul dinトブntru テョncepe sト clocoteascト vrテ「nd sト iasト afarト. Amテ「ndouト copilele dormeau duse. Una dintre ele visa un palat fermecat テョnalt pテ「nト la cer, cu turnuri ネ冓 creneluri, pトホit de o ceatト de oネ冲eni mustacioネ冓 テョmbrトツaネ嬖 テョn zale pテ「nト-n dinネ嬖 purtテ「nd la brテ「u niネ冲e sトッii lungi ネ冓 periculoase, semトハテ「nd cu coada pisicii vrトニitoarei celei bune. Cealaltト visa cト se joacト cu surioara ei mai mare, Crina ネ冓 amテ「ndouト rテ「deau テョn somn fericite. Visele copilトビiei sunt de drept cele mai frumoase ネ冓 nevinovate.Ele iau forma dorinネ嫺lor, iar acestea, cテ「nd suntem mici sunt la fel de frumoase ネ冓 de inocente ca ネ冓 ale テョngerilor care ne pトホesc.

4.

テ始 vreme ce copilele erau cufundate テョn vise ca テョntr-o apト cトネduネ崙 fereastra trosni uネ冩r ネ冓 se deschise. テ始 golul ei se miネ冂ト o umbrト, apoi umbra se dovedi a fi o mテ「nト テョmbrトツatト テョntr-o mトハuネ卞 neagrト de piele cu gheare lungi ネ冓 ascuネ嬖te. Mテ「na pipトナ cテ「teva clipe pervazul, apoi lunecト テョn テョncトパere lungindu-se ca un ネ兮rpe boa. Degetele テョncepurト sト alerge pe duネ冰mea テョn vテ「rful unghiilor. Nevトホテ「nd pe unde calcト se テョmpiedicarト de un cトビucior, urcarト pe scurtトフurile de lemn pregトフite pentru foc, lunecテ「nd mai departe cトフre sobト.
-Auch!! Mai uネ冩r cト テョmi scoateネ嬖 ochii nebunelor, foネ冢i focul テョntinzテ「nd o flacトビト care le テョmbrトκ嬖ネ卞 cu toatト cトネdura
Cテ「nd simネ嬖rト dogoarea aceea care le ardea pテ「nト la os degetele ネ嬖parト ca din gurト de ネ兮rpe, jelirト, se zvテ「rcolirト ネ冓 se retraserト cテ「t puturト ele de repede. Arトフau acum destul de negre ネ冓 pe duネ冰mea, mトハuネ兮 se transformase テョntr-un morman de cenuネ卞.
-Ce mizerie! 窶 exclamト scテ「rbit ネ冩ricelul privind din gaura fトツutト テョn perete grトノトニoara din care se mai ridica o trテ「mbト de fum cenuネ冓u.
Pe urmト mテ「na se テョndreptト spre partea cealaltト a camerei. Dトヅurト de pat ネ冓 degetele pipトナrト cu テョnfrigurare unul dintre picioarele lui. Cテ「nd se convinserト cト este patul, mテ「na se ridicト din cot テョn sus. Degetele se テョncruciネ兮rト ネ冓 pocnirト. テ始 clipa aceea, pトパuネ兮 Crina se ridicト テョn aer plutind deasupra patului ネ冓 se テョndreptト adormitト spre fereastrト. Ieネ冓 afarト tot aネ兮 plutind maiestuos ca o reginト, pe aripile visului.
De partea cealaltト a drumului, テョn pトヅurice, stトフeau ネ兮se cai negri ca pana corbului, cu panase de struネ pe capete. Caii cum o vトホurト pe Crina nechezarト ネ冓 cei din faネ崙 se ridicarト テョn douト picioare. Caii aceネ冲ia cu harnaネ兮mente de aur, erau テョnhトノaネ嬖 perechi-perechi la o caretト de sticlト テョn care stトフea vrトニitoarea cea rea cu nasul coroiat ca de bufniネ崙. Vrトニitoarea cea rea era ultima vrトニitoare descendentト din vrトニitoarele din Salem. Era o muiere bトフrテ「nト, bトフrテ「nト, deodatト cu lumea, cu ochii rトナ, acoperiネ嬖 de pleoape galbene, cu nasul atテ「t de coroiat テョncテ「t aproape cト テョi cトヅea テョn gurト, cu buzele subネ嬖ri ネ冓 vinete ca douト lipitori, dintre care ieネ册au doi colネ嬖 ca la urangutani. Cテ「nd o vトホu pe Crina, ochii テョi strトネucirト diabolic, ネ冓 muierea bトフrテ「nト テョネ冓 frecト mテ「inile osoase, plinト de mulネ孛mire:
-Aネ卻卻卻卻兮aaaaa窶ヲPui de lele ce-mi eネ冲i窶ヲVinooo Crina窶ヲVisele tale drトトuネ孃 s-au テョmplinit. Am sト te fac prinネ嫺sト peste spart lemnele cu toporul. O sト ネ冲ergi podelele din bucトフトビie ネ冓 din palat cu mopul. Ai sト cureネ嬖 pivniネ嫺le castelului meu de pテ「nzele de pトナanjen care nu au mai fost curトκ嫗te de cel puネ嬖n o mie de ani.Iar cine stie窶ヲ Dacト am sト mト テョndur de tine, zise scorpia, am sト ネ嬖-l dau pe fiul meu Broscoiul Buburos, cel cu ochii bulbucaネ嬖 ネ冓 cu limba atテ「rnテ「nd din gurト ca un preネ zdrenネ孛it sト テョl iei de bトビbat. E un baiat foarte bun, oftト ea strトットフutト brusc de melancolie, are douト clase, este gras ca un porc ネ冓 citeネ冲e cトビネ嬖le de citire din douト テョn douト pagini.
Pe urmト, Baba Cloanネ嫗 izbucni テョntr-un rテ「s strident, care dacト ar fi fost auzit de vreun doctor psihiatru, ar fi bトトat-o la balamuc cu recomandarea de a nu mai scトパa vreodatト:
-Ha, ha, ha窶ヲ
Cum Crina ajunsese テョn caretト, vizitiul dトヅu bice cailor ネ冓 aceネ冲ia se smucirト gonind テョn direcネ嬖a unde noaptea era mai periculoasト ネ冓 mai adテ「ncト, aネ兮 cum nu fusese ea niciodatト, poate doar la テョnceputurile lumii.
Auzind de ceea ce i se pregトフeネ冲e tare ar fi dat Crina テョnapoi dar cum テョネ冓 dorise atテ「t de mult sト fie prinネ嫺sト ネ冓 sト ajungト テョntr-un palat, sト umble numai テョn mトフトピuri fine ネ冓 sト aibト pトパuceii bトフuネ嬖 テョn diamante ネ冓 rubine, cercei ネ冓 mトビgele ネ冓 diademe fトビト numトビ, vトホu ca a fi prinネ嫺sト nu-i テョntotdeauna o テョntテ「mplare fericitト, deoarece ネ冓 prinネ嫺sele sunt de douト feluri, cele care trトナesc テョn palate aurite ネ冓 cele cele care sunt prinネ嫺sele テョntunericului ネ冓 gunoaielor. Ori ea cam テョn partea aceastト nimerise. Ei, aネ兮 se テョntテ「mplト cテ「nd te arunci fトビト sト te informezi. ネ亙 cum vrトニitoarei bune テョi ceruse tot ce se putea cere intrase テョntr-o mare belea.ネ亙-o avertizase biata femeie.
Aネ兮 cト deネ冓 テョncepuse bine treaba se sfテ「rネ冓 foarte prost pentru Crina. Baba o テョmbrトツト テョn mトフトピuri, o テョmpodobi ネ冓 cu giuvaiere de preネ dar o ネ冓 puse la muncト テョn palatele ei テョntunecate de unde pテ「nト ネ冓 ネ冩arecii ネ冓 ネ冩bolanii fugeau テョngroziネ嬖 de urテ「ネ嫺nia ネ冓 mirosul de vechiturト a babei.
Aネ兮 cト zilele Crinei se scurgeau terne, テョntre frecatul podelelor, ネ冲ersul pトナanjenilor, gトフitul mesei ネ冓 mai ales pedeapsa de a lua masa テョmpreunト cu cele douト urテ「ネ嫺nii, baba ネ冓 fiul ei care era urテ「ネ嫺nia ネ冓 prostia テョntruchipatト.
Dar baba se ネ嬖nuse de cuvテ「nt , vトホトハd vrednicia Crinei hotトビテョ nunta cu fiul el broscoiul cel urテ「t ネ冓 bubos care pe unde trecea lトピa numai bale テョn urmト. Aネ兮 cト tocmi pe cei mai mari muzicieni si pe cei mai mari profesori de dans ca sト-i pregateascト pe テョnsurトκ嫺i pentru marele eveniment. Precum vom vedea de-acum Crina テョnvトκ嫗 cele mai frumoase dansuri de la maeネ冲ri emeriネ嬖 ネ冓 comportトビile alese chiar de la doamna de onoare a reginei, deoarece zgripネ孛roaica era nespus de ネ冦echerト, cテ「nd primea テョn castelul ei muritorii toネ嬖 ai casei se transformau テョn niネ冲e fiinネ嫺 de-a dreptul nostime. Nelipsitul ei motan negru era pe loc transformat テョntr-un adevトビat テョnネ嫺lept pe care toネ嬖 テョl ascutau uimiネ嬖 de discuネ嬖ile lui savante ネ冓 de ネ嬖nuta sa academicト.
Plus cト toate beネ嫺le din mトフura ei zburトフoare le transforma テョn slujitori テョmbrトツaネ嬖 numai テョn catifea ネ冓 fireturi de aur iar domniネ嫺le pトビeau adevトビate cadテ「ne テョn ネ兮lvari de mトフase ネ冓 papucei de diamante. Aネ兮 cト trトナa Crina spaimele noului loc unde soarta o adusese cu voinネ嫗 ei. Era cu totul ネ冓 cu totul テョn puterea vrトニitoarei cele rele.
Dar cum broscoiul pe cテ「t de urテ「t era pe atテ「t era ネ冓 de prostuネ atunci cテ「nd Crina テョl テョntrebト de puterile vrトニitoarei ネ冓 cum de auzise de ea, acesta, fire sincerト de altfel, テョi spuse totul. Vrトニitoarea cea rea o urmトビise pe Crina pe drumul spre vrトニitoarea cea bunト. Transformatト テョntr-o albinト se aネ册zase pe o floare de muネ冂atト aネ兮 cト a putut sト audト tot ceea ce au discutat cele douト.
Martor la toate aceste テョntテ「mplトビi fusese motanul Toto aネ兮 cト el trebuia sト ネ冲ie mai multe. Trebuie sト vト mai spun cト cele douト vrトニitoare erau surori ネ冓 stトフeau foarte aproape, ce aproape , casa avea douト uネ冓 ネ冓 テョn timp ce vrトニitoarea cea bunト intra pe o uネ卞 ascunsト de ochii lumii de niネ冲e trandafiri agトκ崙フori albi, vrトニitoarea cea rea intra printr-o gaurト de ネ冩arece direct テョn テョmpトビトκ嬖a ei.
Aネ兮 cト fata テョi ceru broscoiului sト-l cheme pe motanul Toto, dacト tot vor face nuntト sト le fie domniネ冩r de onoare.
De cum テョl vトホu fata テョl ネ冓 テョntrebト care era modalitatea de a ieネ冓 de sub aceastト vrajト, belea テョn care intrase cu voia ei. Motanul care ascultase ce spusese vrajitoarea cea bunト テョi rトピpunse, - nimic mai simplu, vraja se va destrトノa テョncet, テョncet, pe mトピurト ce fata va テョnvトκ嫗 tabla テョnmultirii, treabト aproape uネ冩ara, sau uネ冩arト rトブ vor spune alネ嬖i, dar imposibilト deoarece nici motanul Toto nu se arトフase prea silitor la ネ冂oala lui de pisici ネ冓 nici Crina nu fusese la ネ冂oalト prea des. Ei acum e acum ネ冓 aici Adela fu nevoitト sト ia frテ「iele acネ嬖unii テョn mテ「nト ネ冓 sト-i ajute pe eroii poveネ冲ii. Cum Toto nu putea sト intre toatト ziua テョn テョmpトビトκ嬖a vrajitoarei celei rele fトビト sト dea naネ冲ere la bトハuieli el se trasformト テョntr-un greier ネ冓 din cテ「ntecul greierului fata テョncepu sト テョnveネ嫺 tabla テョnmulネ嬖rii. Intテ「i cu unu, apoi cu doi, apoi cu trei ネ冓 asa mai departe, doar o ネ冲im toネ嬖 cei care am trecut prin asemenea テョncercare cテ「t este de greu. Cu fiecare numトビ テョnvトκ嫗t vraja slトッea ネ冓 cテ「nd Crina va ネ冲i toatト tabla テョnmulネ嬖rii ネ冓 o va spune corect vraja se va destrトノa pentru totdeauna.
Aネ兮 deveni Adela noastrト profesoarト. Ea テョncepu sト-l テョnveネ嫺 pe Motanul Toto care se dovedea cam tare de cap, nu pentru cト era prost, ce pentru cト era foarte leneネ ネ冓 deloc ambiネ嬖os.Acum ネ冲im cum va reuネ冓 Crina sト scape de vrajト dar sト urmトビim firul poveネ冲ii.
Cum nunta era de-acum iminentト vrトニitoarea dorea sト-ネ冓 テョmbrace viitoarea norト la cele mai mari case de modト aネ兮 cト alese casele de moda de la Paris. Zis ネ冓 fトツut .Aceasta era ネ冓 ocazia nimeritト pentru Crina ca sト scape.
Cテ「nd baba o urcト テョn careta cu destinaネ嬖a Paris un ネ冩ricel care trトトea cu urechea la toate discuネ嬖ile dori tam nesam sト se facト util. Aネ兮 cト puse de-o evadare. Se ネ冓 vedea eroul zilei la o televiziune de top, Antena 3 parcト se cheamト, se ネ冓 vedea テョn prim plan la o orト de maximト audienネ崙 ネ冓 cine ネ冲ie apoi dacト nu va putea avea o carierト in domeniu.Se mai テョntテ「mplase ネ冓 altora.
Grijulie baba se gテ「ndi sト conducト chiar ea sト o poatト urmトビi pe fatト la tot pasul. Careta cu cele douト alerga ca o furtunト printre copaci. Apoi caii テョネ冓 desfトツurト aripile si zburarト sub lumina rece a lunii. テ始 acest timp ネ冩arecele care vトホuse tot ce se テョntテ「mplase, puse mテ「na pe telefon ネ冓 テョi telefonト lui Fトフ-Frumos.
-Alo, casa lui Fトフ-Frumos vト rog?
-Casa lui Fトフ-Frumos.
-Fトフ-Frumos, tu eネ冲i?
-テ始 carne ネ冓 pijamale, sau dacト ネ嬖 se pare puネ嬖n ネ冓 cu plapuma テョn spate. Dar tu cine eネ冲i?
-Eu sunt Miネ冰, ネ冩arecele de cテ「mp. ネ喨-am salvat odatト viaネ嫗 cテ「nd Baba Cloanネ嫗 se pregトフea sト te mテ「nテ「nce ネ冓 テョネ冓 ascuネ嫺a colネ嬖i pe o piatrト de moarト.
-ネ亙 ce pot sト fac pentru tine mトナ Miネ冰le?
-Nu vreau sト faci nimic Fトフ-Frumos. Dar zgripネ孛roaica cea rea a furat o prinネ嫺sト ネ冓 vrea sト o ducト テョn tトビテ「murile ei テョntunecate sト ネ冓-o facト norト. Nu ai putea sト o ajuネ嬖?
Fトフ-Frumos se scトビpinト テョn cap.
-De, ネ冲iu eu? Acum sunt テョnsurat ネ冓 dacト plec noaptea de acasト s-ar putea sト se supere nevastト-mea.
-Lasト mトナ Fトフ-Frumos, cト ea este o femeie cu minte ネ冓 nu se supトビト pe cineva care face atテ「tea fapte bune.
-Parcト nu sunト prea convingator. Cunosc pe cineva care nu avea somn nopネ嬖le. Din cauza asta, s-a apucat sト salveze テョn fiecare noapte cテ「te o domniネ崙, テョncテ「t nevasta lui a intrat la bトハuieli. Iar dupト ce l-a vトホut ネ嬖nテ「nd テョn braネ嫺 una din fecioarele acelea salvate, care テョl pupa de zor, femeia a dat divorネ.
-Bine, dar acum este o situaネ嬖e periculoasト ネ冓 tu trebuie sト acネ嬖onezi ca la carte sト o salvezi pe biata copilト.
-Ok. Ok. Am timp?
-Ai timp sa mトハテ「nci o ialoviネ崙 ネ冓 sト bei o canト mare de bere. Sト trトナeネ冲i Fトフ-Frumos ネ冓 sト-ネ嬖 dea Dumnezeu putere pテ「nト la adテ「nci bトフrテ「neネ嬖.
ネ椀arecele de cテ「mp puse telefonul テョn furcト. Fトフ-Frumos, se duse テョn grajd, テョnネ册uト calul lui cu 8 inimi ネ冓 ネ兮se perechi de aripi. Calul acesta mテ「nca numai jトビatec ネ冓 numai din lemn de esenネ崙 tare, ネ冓 doar テョn zilele de post mai legumea cテ「te-o mテ「nト de ovトホ strecurat. Apoi Fトフ-Frumos se sui テョn ネ兮, ネ冓 テョi spuse calului sト zboare テョn directia unde trebuia sト coboare Vrトニitoarea cea rea, pentru a intra テョn テョmpトビトκ嬖a ei cea テョntunecatト.
O datト se sculト calul テョn douト picioare ネ冓 cテ「nd nechezト din rトビunchi, stelele テョncepurト sト cadト pe pトノテ「nt ca frunzele, apoi テョネ冓 テョntinse aripile sale uriaネ册 care erau mai mari decテ「t ale pトピトビii Rock ネ冓 cテ「nd le scuturト o datト, se trezi cu Fトフ-Frumos テョn テョnaltul cerului. テ始 urma calului se dezlトハネ孛ise parcト uraganul. Calul テョネ冓 flutura aripile grトッit. Aerul se despica テョn douト, lトピテ「nd o cトビare de cer prin care aluneca Fトフ-Frumos cel neテョnfricat. Se miネ冂au amテ「ndoi asemenea unor umbre テョmperecheate ネ冓 ajunserト cテ「t ai clipi de cテ「teva ori din ochi la hotarele Babei Cloanネ嫗, vrトニitoarea vrトニitoarelor. Cテ「nd calul ajunse la hotar ネ冓 frテ「nト, se fトツu o groapト adテ「ncト de zece stテ「njeni. De departe de cトフre rトピトビit se vedea caleaネ冂a babei alunecテ「nd pe pトノテ「ntul テョngheネ嫗t. La cテ「ネ嬖va metri de Fトフ-Frumos, caii babei se speriarト ネ冓 se oprirト brusc, ridicテ「ndu-se pe picioarele din spate. Cred cト este un obicei al cailor cテ「nd pleacト sau atunci cテ「nd se opresc sト se ridice テョn douト picioare, nechezテ「nd straネ冢ic.
-Uf, cai de zmeu paraleu, ce aveネ嬖 frate de vト daネ嬖 capetele pe spate ネ冓 sforトナネ嬖 de parcト ar fi Fトフ-Frumos pe aici, strigト vizitiul ネ冓 vトホテ「ndu-l pe Fトフ-Frumos cテ「t este de frumos テョネ冓 aminti de propria urテ「ネ嫺nie ネ冓 pocnind cu biciul care scトパトビa foc テョncercテ「nd sト-l loveascト, cu el sト-l nimereasca ネ冓 pe loc sト-l scrumeascト, pe drumul acela viu sト nu mai pトκ册asca. Dar acu sト ネ冲iネ嬖 cト nici Fトフ-Frumos nu era fトツut din spumト de ou. Unde テョネ冓 scoase sabia ネ冓 o fluturト prin aer de テョncepu sト scoatト niネ冲e urlete asemenea unui dragon furios. Sabia lui tトナe bucトκ嫺le biciul vizitiului, fテ「cテ「nd sト cadト la pトノテ「nt cテ「te un ネ兮rpe テョntunecos cテ「t mテ「na de gros, care o lua apoi tテ「rテ「ネ-grトパiネ ネ冓 se ascundea ruネ冓nat テョn tufiネ. Vizitiul se prefトツu テョntr-un balaur cu ネ兮pte capete vトビsテ「nd flトツトビi ネ冓 pucioasト pe nas ネ冓 pe gurト. Dar ネ冓 de data aceasta Fトフ- Frumos se dovedi a fi cel mai tare. Unde fトツu calul sト zboare pe deasupra lighioaiei ネ冓 cテ「nd テョi plesni unul dintre capete, acesta se ネ冓 desprinse de trup, strテ「mbテ「ndu-se ネ冓 fトツテ「nd ca toate cele. Abia cテ「nd Zgripネ孛roaica テョネ冓 scoase capul sトブ de cテ「ine din trトピurト ネ冓 Fトフ-Frumos i-l tトナe din greネ册alト, lupta se mai domoli.Apoi toate celelalte capete au fost o joacト de copil. Sabia lui Fトフ-Frumos strトネucea cテ「nd ca soarele cテ「nd ca ネ冓 un diamant, cテ「nd ca ネ冓 amテ「ndouト la un loc, aネ兮 cト orbite de luminト capetele balaurului se bトトau singure sub tトナネ冰l sabiei. Caii babei se prefトツurト テョn corbi ネ冓 zburarト テョn toate pトビネ嬖le croncトハind supトビaネ嬖. Vizitiul se prefトツu ネ冓 el テョn iepure ネ冓 o rupse la fugト la deal de-i scトパトビau lトッuネ嫺le.Abia atunci coborテョ Fトフ-Frumos de pe calul sトブ ネ冓 deschizテ「nd portiネ嫗 trトピuricii o strigト pe prinネ嫺sト. Dar テョn locul prinネ嫺sei vトホu o micト pトパuネ卞 de porネ嫺lan care テョl privea cu ochii triネ冲i.
-Dragト pトパuネ冓cト テョmi pare rトブ, dar eu salvez numai prinネ嫺se ネ冓 nu pトパuネ册le de porネ嫺lan cu ochii albaネ冲ri ca ai tトナ. Aネ兮 cト draga mea, pentru binele amテ「ndurora, am sト te las aici, poate te va gトピi vreun trecトフor care sト te ducト la casa ta sau la casa lui.
Abia atunci, privind-o cu atenネ嬖e, Fトフ-Frumos vトホu cト faネ嫗 de porネ嫺lan a fetei, crトパase niネ嫺l probabil atinsト de sfテ「rcul de foc al biciului cu care vizitiul era hotトビテ「t sト テョl omoare pe Fトフ-Frumos.
-テ士i pare tare rトブ, fatト frumoasト. Rトノテ「i cu bine.
ネ亙 Fトフ-Frumos テョncトネecテ「nd pe cal se duse la treburile lui. Trトナa テョn acele vremuri, un bトフrテ「n care aduna vechituri. El cumpトビa de la diferiネ嬖 oameni, unii mai sトビaci, alネ嬖i mai bogaネ嬖, o serie de obiecte, care nici unora dintre ei nu le mai fトツea trebuinネ崙. Uneori, bトフrテ「nul, o mai lua ネ冓 prin pトヅure sト mai adune vreascuri pentru foc.Urca cテ「te-un deal, cobora cテ「te-o vale ネ冓 asculta cu atenネ嬖e ce povestesc copacii pトヅurii, vテ「ntul, rテ「ul, pトピトビile ネ冓 animalele celelalte ale locului.Pentru cト fiecare copトツel sau animal, ネ冲ie sト vorbeascト ネ冓 テョネ嬖 poate spune multe, cu condiネ嬖a sト ネ冲ii sト テョl asculネ嬖. Cum mergea el aネ兮 テョn dimineaネ嫗 aceea geroasト, numai ce aude douト vrトッiuネ嫺 ciripind テョntr-un copac:
-Colo jos テョn poieniネ崙
ネ和de Crina, o fetiネ崙,
Cu faネ嫗 de portelan
Cu buzele de mトビgean.
Iar cealaltト vrトッiuネ崙 ciripi ネ冓 ea:
-Frunzト verde lトノテ「iネ崙
Am vトホut-o pe fetiネ崙,
テ始 rochiネ崙 auritト
Stト de vrajト-ncremenitト.
ネ亙 pトピトビile dupト ce mai ziserト una cトフre alta, cirip, cirip, dトヅurト din aripi ネ冓 zburarト.
-O fetiネ崙?- se mirト bトフrテ「nul care aduna vechituri.- Dar ce sト caute ea aici テョn atテ「ta singurトフate? Ia sト vedem despre ce este vorba.Dar trebuie sト vト spun cト moネ冰leネ孛lui tare i-ar mai fi plトツut sト aiba o fetiネ崙. テ始cercase el cu baba lui dar norocul nu le surテ「se niciodatト.
ネ亙 moネ冰letul acela, cocテ「rjat se テョndreptト plin de curiozitate cトフre poiana despre care vorbiserト vrトッiuネ嫺le. Cum ajunse aici, o vトホu pe Crina sprijinitト de un copac. Era テョntr-adevトビ foarte frumoasト ネ冓 テョnveネ冦テ「ntatト テョn rochiネ嫗 aceea テョmpletitト cu fir de aur.Ninsoarea din nopネ嬖le precedente テョi puseserト pe cap o coroniネ崙 de nea.
-Of, fata moネ冰lui, ce faci tu aici singuricト. Nu ネ嬖-e fricト de lupi cト or sト vinト noaptea la tine sト te sfテ「ネ冓e? Uite ce zic eu. Dacト vrei, te iau la mine acasト ネ冓 o sト stai ca o adevトビatト cucoanト テョn vテ「rful patului. Iar dacト o sト mト ajuネ嬖 sト fac micul dejun dimineaネ崙 ネ冓 masa de prテ「nz, zトブ dacト am sト mト supトビ.
Moネ冰l o privi pe fetiネ崙 ネ冓 i se pトビu cト aceasta dト din cap. Atunci el luト pトパuネ兮 de porネ嫺lan ネ冓 o puse テョn trトナstuネ嫗 care o purta pe umトビ. Mai adunト dupト aceea o mテ「nト de vreascuri ネ冓 cu pトパuネ兮 テョn desトトuネ崙 ネ冓 cu crosnia de lemne テョn spinare, porni cu paネ冓 domoli ネ冓 tテ「rネ凖「iネ嬖 cトフre casト. Ajunse acasト cテ「nd soarele se urcase deja sus. Moネ冰l se spトネト pe mテ「ini, se apucト harnic sト cureネ嫺 cartofi, morcovi ネ冓 ceapト. Mai curトκ崙 cテ「te o rトヅacinト de pトフrunjel ネ冓 de ネ嫺linト. Tocト toate astea mトビunt, puse oala cu apト sト fiarbト, dupト care puse cartofii ネ冓 celelalte legume la fiert.ツ
Mai turnト ネ冓 vreo douト linguri de ulei ネ冓 cam dupト o jumトフate de ora, ieネ冓 o ciorbiネ崙 aネ兮 de bunト cト テョネ嬖 venea sト o sorbi cu ochii. Mirosul era atテ「t de テョmbietor, テョncテ「t cテ「teva gテ「ネ冲e sトネbatice care zburau pe sus テョnghiネ嬖rト テョn sec, apoi テョncepurト sト gテ「gテ「ie ネ冓 se sfトフuirト sト coboare pe acoperiネ冰l colibei moネ冰lui sト se odihneascト. Moネ冰l luト douト castroane, puse douト linguri de lemn ネ冓 puse mテ「ncare テョn castroane. Tトナe douト felii groase de mトノトネigト ネ冓 le aネ册zト cuminte lテ「ngト blide.
-Haide fetiネ崙 la masト. Dar Crina テョl privi cu ochii mari ネ冓 se ruネ冓nト sト se apropie. Moネ冰l テョncepu sト mトハテ「nce cu poftト, apoi lトピト castronul gol ネ冓 propti lingura de el, urmテ「nd sト le spele cテ「nd se va scula. Apoi se culcト pe laviネ崙, se テョnveli cu un ネ孃l gros, dupト care テョncepu sト mテ「ne zgomotos porcii la jir. Dupト ce moネ冰l adormi, pトパuネ兮 テョncepu sト strトネuceasca ネ冓 deodatト se auzi un pocnet slab. Pトパuネ兮 plesni ca o nucト si din ea, ieネ冓 Crina. Fata se aネ册zト pe scトブnel, mテ「ncト cu poftト ciorba ネ冓 felia de mトノトネigト, ieネ冓 repede ネ冓 dトヅu purcelului care guiネ嫗 supトビat cojile de cartofi, iar gテ「ネ冲elor le aruncト fトビテ「miturile de cartofi rトノase. Pe urmト intrト テョn casト, dereticト ネ冓 spトネト totul.La sfテ「rネ冓t, se duse la pトパuネ卞, iar ea se テョnchise din nou cu un pocnet, テョnchizテ「nd-o pe Crina cea adevトビatト テョnトブntru. Cテ「nd se trezi moネ冰l dupト cテョteva ore de somn bun, se sperie, nu alta. Oalele erau curate, mトノトネiguネ嫗 cea nouト ネ冓 proaspトフト era acoperitト cu un ネ冲ergar ネ冓 din oala de pe sobト, venea un miros テョmbietor de fasole. Castroanele erau ネ冓 ele curate ネ冓 aネ册zate cu fundul テョn sus, iar lingurele de lemn stトフeau rテ「nduite ca niネ冲e soldaネ嬖 asteptテ「nd ordinele de la comandant.
-Oare cine a fトツut toate acestea?-se テョntrebト moネ冰l uimit, nu mai fusese aネ兮 curat テョn casa lui de pe vremea cテ「nd テョi trトナa rトパosata, dar pentru cト nu gトピi rトピpuns dトヅu din mテ「nト a pagubト ネ冓 plecト la treburile lui.Gテ「ネ冲ele テョネ冓 luarト zborul ネ冓 dupト un timp, pe cテ「nd ele pluteau prin aer, simネ嬖rト un miros de mトノトネigト caldト, ieネ冓nd pe coネ冰l unei cトピuネ嫺.
-Ga, ga, ga窶ヲ-zise conducトフoarea cテ「rdului テョntorcテ「nd capul cトフre celelalte. Eu zic sト ne mai odihnim puネ嬖n, cト avem mult de mers ネ冓 s-ar putea sト cトヅem ostenite pe drum.O masト bunト ne-ar prinde foarte bine.
-Ga, ga, ga窶ヲ-テョncuviinネ嫗rト si celelalte テョn cor.
ネ亙 toate gテ「ネ冲ele acelea coborテ「rト テョn curtea tトナetorului de lemne. Acum cum le zトビi Genネ嬖ana pe geam テョネ冓 ネ冓 puse paltonaネ冰l pe umeri, ieネ冓 afarト ネ冓 le azvテ「rli cテョネ嬖va pumni de boabe de porumb.
Gテ「ネ冲ele se repezirト gテ「gテ「ind. Dar dupト ce mテ「ncarト una dintre gテ「ネ冲ele bトフrテ「ne ridicト capul strテ「mbテ「nd din nas ネ冓 zise:
-Bune sunt boabele acestea cト ne ネ嬖n de foame, dar mai bune au fost fトビテ「miturile de mトノトネigト pe care ni le-a dat Crina.
-Crina? - strigト Genネ嬖ana?
Gテ「ネ冲ele se speriarト ネ冓 テョネ冓 テョntinserト aripile rトピcolind aerul.
-Da Crina,-rトピpunse gテ「sca bトフrテ「nト.-Dar de ce テョntrebi?
-Crina este sora mea. Puteネ嬖 sト テョmi spuneネ嬖 unde este acum?
-La casa moネ冰lui care cumpトビト vechituri.-rトピpunse gテ「sca ネ冓 dテ「nd din aripi se テョnトネネ崙 テョn vトホduh. Celelalte gテ「ネ冲e se aネ册zarト cuminネ嬖 テョn douト ネ冓ruri テョn spatele ei. Pトビeau aネ兮, vトホute acolo sus, douト rテ「nduri de bトビci pescトビeネ冲i vテ「slind pe apele unui lac nespus de albastru.
Despre Crina noastrト ce sト vト mai spun , de fiecare datト cテ「nd reuネ册a sト iasa din テョnvelisul acela de portelan Crina mai reuネ冓se sト テョnveネ嫺 tabla テョnmulネ嬖rii cu テョncト un numトビ.Dar pテ「nト la tabla テョnmultirii cu zece mai era.

7.
テ始 ziua urmトフoare, Genネ嬖ana テョmpreunト cu mama ei erau la portiネ嫗 colibei bトフrテ「nului, bトフテ「nd de zor テョn ea.
-Au venit colindトフorii?-テョntrebト curios ネ冓 nedumerit moネ冰l, scoネ崚「ndu-ネ冓 nasul ca o pトフlトトicト pusト la oネ嫺t, afarト.
-Nu suntem colindトフorii, ci mama ネ冓 sora Crinei. Am auzit cト o ネ嬖i ascunsト テョn casa dumitale moネ冰le.
-Vai de pトツatele mele -exclamト moネ冰l surprins.-Nu sunt aici decテ「t eu ネ冓 purcelul aista care toatト ziua morトナe ネ冓 guiネ崙 ca ursul, テョn sfテ「rネ冓t este valabil ネ冓 invers, ネ冓 テョmi reproネ册azト cト テョn loc sト テョl テョngraネ テョl supun la dietト severト.ネ亙 テョn afarト de noi doi, doar vテ「ntul care horトナe prin horn, cテ「nd focul se mai ghemuieネ冲e cuminte la colネ孛l lui ネ冓 doarme.
-Dar noi nu cu purcelul dumitale avem treabト avem treabト ネ冓 nici cu vテョntul.
-Atunci?
-Ia zi, ia, ce ai gトピit cテ「nd ai fost ieri prin pトヅure?
-Pトツatele mele, am adunat doar o crosnie de lemne ca sト fac focul テョn sobト ネ冓 sト-mi テョncトネzesc bトフrテ「nele mele oase.
-Atunci zi aネ兮 dupト mine zise Genネ嬖ana cu o voce subネ嬖ricト: Sト mト batト Dumnezeu dacト mint, ネ冓 sト-mi curgト nasul toatト iarna iar oasele sト mト doarト ca naiba.
-Nu pot sト zic asta-rosti supトビat moネ冰l.
-De ce? Pentru cト nu ai curajul sト spui adevトビul?
-Of, of, vai de bトフrテ「neネ嫺le mele. Pトナ nasul テョmi curge ネ冓 aネ兮 ネ冓 guturaiul nu se mai terminト niciodatト. Cテ「t despre oase, ele mト dor chiar ネ冓 fトビト sト mai rostesc vreun blestem.Aネ兮 cト Dumnezeu mト bate zilnic,-cum se テョntテ「mplト de mai bate ネ冓 pe alネ嬖i,-dar eu mト prefac cト sunt mulネ孛mit ネ冓 テョi mulネ孛mesc cu plecトツiune, de teamト sト nu mト batト ネ冓 mai tare ca ネ冓 de obicei.
-Da cu pトパuネ兮 care ai gトピit-o, ce ai fトツut?
-Stト cuminte テョntre perne.-zise moネ冰l, apoi dテ「ndu-ネ冓 seama ce a fトツut, zise pentru sine:
窶 Uite ce fトツuネ冓 moネ Tトトテ「rネ崙窶ヲUnde nu-i cap este vai de picioare.Iar limba lungト netezeネ冲e cトビトビile altora. Sト-ネ嬖 fie de テョnvトκ崙フurト.窶 Bine, bine, continuト moネ冰l cu glas tare.Stai o clipト cト o aduc ネ冓 sト o stトパテ「niネ嬖 sトハトフoase.
ネ亙 moネ冰l o aduse din casト pe Crina care acum pトビea cト strトネuceネ冲e ca un soare.
-Ea este fata voastrト?
-Da, ea este fata noastrト.-テョncuviinネ崙 mama Genネ嬖anei. ネ亙 cele douト luarト pトパuネ兮 ネ冓 plecarト. Genネ嬖ana o strテ「nse pe Crina テョn braネ嫺, o テョnveli cu ネ兮lul ei ネ冓 o テョntrebト:
-Surioarト, surioarト, ネ嬖-e frig?
Dar surioara nu-i rトピpunse. Abia seara cテ「nd venirト colindトフorii se auzi テョntテ「i un ネ崚「rテ「it de greier care pトビea sト nu se mai termine , dar noi stim acum cine era greierul ネ冓 ce misune avea el, Crina テョl asculta ネ冓 acum repeta テョmpreunト cu el tabla テョnmultirii iar cテ「nd nトプトネirト colindトフorii pトパuネ兮 se desfトツu cu o pocniturト ネ冓 Crina ieネ冓 din trupul acela テョncremenit. Masa se acoperi cu o faネ崙 de masト verde ネ冓 pe ea apトビurト cozonaci ネ冓 chec, fripturi de purcel ネ冓 cテ「rnaネ嬖, sトビmトネuネ嫺 ネ冓 alte bunトフトκ嬖. Iar lテ「ngト Crina ネ册dea Vrトニitoarea cea bunト.
-Primiネ嬖 cu colindul?
-Primim, primim, ziserト mama ネ冓 tata ネ冓 cele douト fetiネ嫺.
-Cト noi v-aducem pe Cristos
Pe Cristos cel mititel
Mititel ネ冓-nfトκ卞κ嫺l窶ヲ
ネ亙 din curte se auzeau cum sunト clopoネ嫺ii, sau erau glasurile copiilor care sunau astfel, テョn vreme ce o luna albト , mare ネ冓 rotundト テョネ冓 azvテ「rlea umbrele ei albトピtrii, zテ「mbind plinト de mulネ孛mire.
Dimineネ嫗 o prinse pe Adela dormind テョn braネ嫺le bunicului.Buzele ei murmurau nu se ネ冲ie din ce motiv tabla テョnmulネ嬖rii ネ冓 spre mirarea pトビinネ嬖lor ネ冓 bunicilor fetiネ嫗 o spuse pentru prima oarト toatト fトビト greネ册alト.Ei chiar au fost convinネ冓 cト fetiネ嫗 se joacト
ネ冓 acesta era darul lor de Crトツiun.Sト-i lトピトノ noi sト creadト dacト asta テョi fac fericiネ嬖 ネ冓 noi sト ne bucurトノ de adevトビ.

.  | index








 
shim Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. shim
shim
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!