agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-08-18 | [This text should be read in romana] |
astăzi a fost o zi. altă zi. m-am trezit la 13 și 17 minute. așezat pe marginea patului, am dat laoparte draperia. ploua. niciun om, niciun om care să treacă. știam totuși că dincolo de ferestre era viață. am băut jumătate de kil de apă, fără să mă simt bine sau rău. eram ud pe dinăuntru. atât.
mai există oameni buni, È™tiu. mi-a spus la telefon, calm, un mecanic auto, tot ce trebuie să fac ca să se stingă odată nenorocitul ăla de bec din bord. cumperi aia È™i aialaltă, completezi, dregi, urmăreÈ™ti, dacă nu È™i nu, treci pe la mine. a mers. nu se mai aprinde. m-am uitat È™i prin alte borcănele de plastic. lichid roÈ™u, albastru, negru-verde. toate la nivel. am o maÈ™ină fericită. pâine È™i medicamente! am luat o jumătate de cola. am uitat-o în magazinul de pâine. mi-am dat seama de asta când eram la farmacie. m-am dus după cola È™i am uitat pâinea în farmacie. la urmă de tot, cu pâinea, medicamentele È™i cola, încă mai sper că nu a băut din ea femeia de la pâine, m-am aÈ™ezat pe o bancă în staÈ›ia de autobuz. se uita la mine de parcă ar fi vrut să îmi spună ceva. ce faci aici, l-am întrebat. avea optzeci de ani, cel puÈ›in. zâmbea aproape ironic. aÈ™tepÈ›i autobuzul? nu, am ieÈ™it să mă mai plimb. păi È™i dacă ai ieÈ™it să te plimbi de ce stai pe bancă? nu zice nimic. te plictiseÈ™ti acasă, îi spun. nu îmi pot imagina ce face acasă un pensionar în vârstă de optzeci de ani. unul bolnav, care suflă greu, oboseÈ™te din doi paÈ™i, dimineaÈ›a È™i seara înghite câte un pumn de pastile... nu aud bine, strigă la un moment dat. aud rău! È›i s-a golit sticla!, strigă încă o dată È™i râde. mi-am adus aminte că am parcat aiurea. aproape că am luat-o la fugă. aproape. după ce am dat mâna bărbăteÈ™te cu el. lângă maÈ™ina mea, nervos, un tip la vreo cincizeci de ani, zic cincizeci pentru că mi-e aproape imposibil să îmi dau seama cum poÈ›i ghici vârsta unui om. pe trotuar încă un bărbat È™i o femeie, vorbeau cu individul. ai răbdare, tocmai îi spunea femeia ăluia. trebuie să fie undeva pe aproape. ce răbdare, dragă, ce răbdare? uite aÈ™a se duce dracu’ È›ara asta! nu suntem atenÈ›i unii cu alÈ›ii. n-o putut da mai în față cu juma de metru. n-o putut, bă, deÈ™teptache, răspund în gând. că era altul parcat acolo. aici e totul în miÈ™care, da’, na, nu îți povestesc eu È›ie d-astea. îmi vine în minte moÈ™ul surd de mai ‘nainte. ce-o fi fost la viaÈ›a lui? ce-o fi lucrat? bucurii, supărări?... ce viață e aia să ieÈ™i ca să iei aer în staÈ›ia de autobuz?... scot cheia, descui maÈ™ina de la cinci metri distanță, îmi umflu pieptul, deschid uÈ™a, urc, închid, foarte calm, pornesc È™i plec. în oglindă îl văd pe uite aÈ™a se duce românia, comentând, râzând... lasă-mă nene în pajiÈ™tea caprei bunicului meu, negre! aÈ™a i-am strigat în gând. lasă-mi în pajiÈ™tea, pricepi? am ajuns acasă, am luat cele trei pungi cu gunoi È™i am plecat. i-am văzut pe toÈ›i în container. È™i pe vânzătoarea care posibil să-mi fi băut din sticlă. pe mecanic nu l-am văzut. în zilele următoare o să urmăresc becul de la frâna de mână. oricum o să trec zilele astea pe la atelier. să îi duc o cutie cu bomboane, una mare, pe care nu îți permiÈ›i să o cumperi oricând, chiar dacă eÈ™ti mecanic. nu îi duc băutură. că-i pocăit. bunicul chiar a avut o capră neagră. neagră!
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy