agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-12-17 | [This text should be read in romana] |
cînd pleacă un om carnea mi se strînge în jurul oaselor ca un cort de campanie.
atunci cel mai greu e să tac tot ceea ce n-am spus se cere afară imaginează-ți că forezi în marea nordului dai brusc peste o pungă de gaz și explodează totul. tot ce n-am spus țîșnește prin stern prin pelvis prin țeastă. din mine mai rămîn două vertebre tasate. lucid. plecările sunt niște dureri lombare care te țin două trei zile la pat. 2.30. avem toți fricile noastre zornăitoare. fricile noastre pe care le lingem ca vitele un pumn de sare. mama se teme de viscol dacă se înzăpezește drumul nu mai ajunge taxiul în fața blocului și trebuie să meargă pe jos pînă la școală. dacă se înzăpezește drumul pînă la coastă nu mai ajunge la bunicul să-i lase șnițele de pește cu foarte puține oase. bunicul se pune în fața radioului și ascultă slujba de duminică. se dă jos din pat cu două bastoane. * fiecare zi e o unitate militară în care ne îndreptăm tîrîș spre alții ca spre niște inamici dormind în tranșee. cînd ne e foame batem cu pumnul în masă cînd ne doare batem cu pumnul în masă cînd iubim batem cu pumnul în masă cînd ne e frică batem cu pumnul în masă. aceleași senzații pentru toți ca un duș comun. în timpul liber lustruim bocancii ălora mai înalți în grad. dumnezeu are două trese pe umăr. dumnezeu e un general japonez care anunță misiune îndeplinită. * te simt în stomac. uneori în zilele senine te văd puțin te admir ca monumentul scufundat de la pearl harbour. pielea mea e o plăcuță memorială cu trei mii de nume pe care mi le-am închipuit pentru tine. 3.12. mă înțeapă ochii lumina e un cuib de albine amorțite storc fagurii chipul tău îmi încleiază degetele. * cel mai cumplit e atunci cînd nu te pricepi la nimic. imaginezi tot felul de eroi te pui în locul lor te întrebi ce-ar face ei încerci să imiți. prăbușirea e repetitivă și întotdeauna spectaculoasă. 3.00. oameni cu două capete scormonesc prin gunoi au aprins focul. gurile lor săpate în craniu ca niște gropi comune sug dintr-o sticlă lichior de mentă. apoi se bat pentru o saltea și pentru un frigider stricat. viscolul îi acoperă de undeva de sus un dumnezeu nădușit aruncă peste ei pămînt cu lopata. din cînd în cînd suge dintr-o sticlă lichior de mentă.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy