N-am mai ieșit din casă de trei săptămâni. Soarele nu l-am văzut de patru. Am încercat să îl văd, să îl prind atunci când răsare, însă norii grei nu m-au lăsat. Deja pereții au început să-mi vorbească, iar eu încep să-i ascult... Cineva din mine îmi lipește urechea de pereții plini de calciu. Simt că au să-mi spună un secret.
I-am auzit pentru prima dată în urmă cu trei zile. Eu dormeam și deodată am auzit țipete, strigătele unui muribund... Nu înțelegeam exact ceea ce mi se spunea, însă știam că este un strigăt de ajutor. Inima a început să se zbată,vrând să iasă din piept,dar cu dinții strânși, am controlat-o. M-am ridicat în picioare și-am început să merg prin casă, după sunet, după strigăt...
M-am lăsat de băut. Băutura mă obliga să fac unele lucruri. Iar sentimentul de manipulare este îngrozitor. Nimic nu-i mai dureros decât o dependență. Însă băutura nu-i periculoasă. Nu cred că din cauza ei văd chestii stranii. Știu efectele alcoolului însă halucinațiile nu sunt efectele acestuia. Adesea văd anumite lucruri. Și mi-e frică... Sunt îngrozit la mine-n casă. Mă simt ca un străin. Televizorul începe să se deschidă singur, iar telecomanda plutește prin aer... Cântece stranii se aud prin casă. Aș ieși din casă, însă nu-mi găsesc cheile...
Când am cumpărat acest apartament, știam ceea ce se întâmplase aici. De asta l-am și luat, că era ieftin. Vecinii spun că aici a trăit o bătrână. Și cică aceasta era vrăjitoare. Spuneau toți locuitorii blocului că această babă avea un drăcușor, subaltern, care o ajuta la relele pe care le făcea. Cică într-o seară, din apartamentul dânsei se auzeau tot felul de cântece și tot felul de sunete, iar vecinii, s-au adunat toți la ușa ei să vadă ce se întâmplă. Au sunat la ușă, au bătut, însă văzând că nu răspunde nimeni, au spart ușa. Când au intrat în casă, baba zăcea moartă încolocită în covor, într-o baltă de borâtură albăstruie. Era beată. Murise înecată cu propria vomă. Nu găsise nimeni nici drăcușori, nici alte lucruri la care se gândeau vecinii...
N-am înțeles eu prea bine glasul ce mă urmărea, însă am auzit ceva legat de niște lucruri vechi. Lucruri vechi... Cred că era vorba despre acele lucruri lăsate de vechii proprietari ai apartamentului. Știu că lăsase o cutie cu vechituri. Niște lucruri profane, spunea vechiul locatar. Dar, nu mai știu pe unde le-am pus... Vechea bibliotecă... Am căutat în colecția mea de cărți vechi, și am găsit ceea ce căutam. O carte despre magia neagră... Cred că asta trebuia să găsesc...
Mă simt ca într-un lung vis... Mă simt opac. Nu pot vedea soarele, nu mă pot odihni ,iar ceea ce văd, începe să dispară... Mă simt singur și uitat. Privesc adesea pe geamul apartamentului meu și văd lumea în mișcare, lume ce nu mă vede, lume ce o văd alb-negru... Sunt aici de o veșnicie, parcă... Lucrurile trec, se schimbă, iar eu sunt cum mă știu... Sunt aici!
În această carte am găsit un ritual despre cum poți deveni invizibil. Nu mai țin minte exact ceea ce trebuia de făcut însă știu ceva legat de o licoare... Cică trebuie să bei vin amestecat cu cerneală... Vin aveam, aveam și cerneală... De ce să nu beau dacă tot îmi place alcoolul? Aș vrea să știu acest sentiment. De invizibilitate. Mai ales că m-aș putea deplasa oriunde aș dori, pe această lume, fără sa fiu văzut de nimeni... Am băut...

- Bună ziua! Am venit în legătură cu...
- Aaa... Domnule Ionescu, în legătură cu apartamentul, așa-i?
- Da, da, am venit să-l cumpăr...
- Imediat ne ocupam de acte... Așa... Semnați aici,vă rog...
- Gata!
- Să-l locuiți sănătos...
- Vă mulțumesc! Apropo, ce s-a întâmplat cu vechiul proprietar?
- Un bețivan! A murit înecat cu alcool... Doar știți cum sunt oamenii ăștia, beau până nu se mai trezesc.
- Ehh... Fiecare...