agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ primul manifest al bucolismului etilic sau al etilismul bucolic, vă rog să mă credeți că nu mai știu nici eu ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-03-01 | |
Motto : “ Eu cred c - a fost iubire – adevărată ; Tu crezi c - a fost o scurtă nebunie ? “
- lui - Era noapte . Prea noapte . Trecutul meu țesea reminiscențe cenușii de toamnă . Ochii mi s - au închis , iar amintirile se roteau ca într - un joc al ielelor . Tăcere … Te priveam . Ne zîmbeam . Ochii tăi îmi șopteau cuvinte fără sunete . Buzele tale vorbeau fără cuvinte . Fericire . Am adormit ca un copilaș nevinovat în acele brațe pe care le iubeam , privind acei ochi care mă cheamă și azi , sărutînd aceleași buze a căror dulceață o simt și acum . Eram doi îngeri . Ne iubeam . Acolo , în ceruri , eram atît de fericiți , încît fiecare clipă părea de cristal … Dar ne - am trezit intr - o dimineață , unul în brațele celuilalt și am observat picături de rouă peste întregul nostru Paradis . Durere . M-ai mîngîiat și mi - ai șoptit : “ Vom fi mereu în micul nostru Paradis ! ” Ai sărutat buzele acelea pline de roauă , ochii aceia umezi … M - ai îmbrățișat și mi - ai spus că orice picătură de rouă este semnul unui nou început . Și am murit împreună . Frenezie. Ieri am înviat : (de fapt , m - am trezit la cruda realitate ! ) TU , aceeași iluzie pe care am sperat s - o transform în Ideal , roua aceea incoloră , fără iz de speranță , trupul tău Rebel … Toate mi - au deschis ochii închiși atîta vreme ( și totuși niciodată prea mult ) . Erai acoperit de rou . Þi - am sărutat ochii , obrajii , buzele … Roua aceea avea un gust ușor sărat … Te - am privit și te - am întrebat ce se intamplă … “ De asta numai ești a mea ! Pentru că ai fi fost și tu la fel dacă macontinuam . Iar eu nu puteam să - ți văd ochii aceia de înger plini de rouă și nu puteam săruta buzele acelea cu gust ciudat . Eu vreau să le țin minte ca odinioară , dulci … prea dulci ! ” Tăcere . N - am înțeles nimic . Voi intelegeți ??? Azi însă … știu totul : cînd am murit , roua s - a transformat în lacrimă , iar lacrima LUI e azi roua tuturor trandafirilor . De aceea avea un gust ușor sărat . Picătura de rouă s - a născut din lacrima LUI . Doar pentru MINE . Te iubesc , Rebel fugar ! Te iubesc pentru că ai dat naștere fericirii și Nefericirii , te iubesc pentru că deși separați , mi - ai lăsat ca amintire … POVESTEA UNEI PICÃTURI DE ROUÃ . Nu te voi uita niciodată , pentru că te gust în fiecare dimineață . SFÎRȘIT.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate