NOTÃ: În conținutul monologului următor, între ghilimele, sunt numai expresii, locuțiuni și proverbe care conțin, într-o formă, sau alta, numerele (numeralele) de la unu la zece, în ordine strict crescătoare.

Măi bărbate,
Ai ținut-o… „una și bună” că vrei la muncă în străinătate, mai ales după ce ai văzut că frații tăi pleacă… „unul câte unul” dar, când m-ai rugat să te las și pe tine să te duci, eu ți-am zis că… „asta-i încă una” din prostiile pe care vrei să le faci, deși toate argumentele mele au fost zadarnice, pentru că ție… „ce îți intră pe o ureche îți iese pe cealaltă”. Ai dat exemplul vecinului care în țară trăia doar din furtișaguri, s-a gândit că… „cine fură azi un ou mâine va fura un bou”, s-a dus peste graniță, a lucrat cinstit și s-a întors plin de bani, însă ți-am replicat cu celebrul proverb… „cu o floare nu se face primăvară”. Mi-ai spus că nu vei fi… „de unul singur”, că toți din echipa ta pleacă… „până la unul” și la nevoie…„o mână spală pe alta”, m-ai asigurat că aceștia sunt oameni de calitate.. „toți unul și unul”. Ziceai, plin de încredere, că doar astfel poți să-mi demonstrezi că te descurci și fără mine (comentai că, în cel mai rău caz.. „mai bine o zi cocoș decât o vară găină”.
Ca… „să fie și un lup mâncat de o oaie”, nu ți-am mai pus piedici, dar te-am avertizat că dacă nu o să faci treabă bună acolo, altă dată nu mai mergi, vorba ceea… „o singură dată vede nașul...” (știi tu ce). Te bazai pe faptul că ai meserie bună (e drept că… „o meserie plătește cât o moșie”), că șeful de echipă (ăla cam urâțel, care… „se uită cu un ochi la răsărit și cu altul la apus” și zgârcit, că… „dă cu o mână ca să ia cu cealaltă”) te apreciază foarte mult (deși, să fim cinstiți, tu ai fost tot timpul cam… „într-o ureche”, iar în ultima vreme erai, vai de capul tău… „cu un picior în groapă”). Te-ai plâns chiar că în țară nu poți să-ți practici meseria și că trebuie cumva să te antrenezi (vorba latinilor, auzită de tine la televizor… „nicio zi fără o linie trasă”).
Am lăsat după tine și, din nefericire, după cum am prezis, ai dat-o în bară! De aceea sunt… „cu o falcă în cer și cu alta în pământ”, și chiar dacă nu vei recunoaște toate greșelile pe care le-ai făcut, îți spun că… „ajunge și un par la o căruță de oale”.

Dar… „una și cu una fac două”, deci să nu mai lungim vorba și să le luăm pe rând, pe fiecare în parte, nu pe sărite… „din doi în doi”. Nu vreau să ne grăbim totuși și nici să ne enervăm, pentru că… „două lucruri sunt potrivnice deliberării înțelepte: graba și mânia”.
Așadar, din păcate, cum te-ai depărtat de mine la mai mult de… „doi pași” ai făcut doar treabă… „de doi bani” și degeaba încerci acum să-mi vorbești… „în doi peri” și să folosești cuvinte… „cu două înțelesuri” ca să mă induci în eroare. Știi prea bine că nu mă las prostită, că sunt foarte orgolioasă (tu fiind la fel, nu degeaba spunea mama, referindu-se la noi, că… „două săbii în aceeași teacă nu încap”). Ai vrut să câștigi bani mulți, dar să te și distrezi, adică să fii… „cu fundul în două luntri”, uitând că… „doi pepeni într-o mână nu poți ține” și neținând seama la ce pățesc cei care… „aleargă după doi iepuri”. Stai, nu pleca încă, mai am să-ți zic… „vreo două” și vreau să o fac pe șleau, că nu sunt… „om cu două fețe”, așa că… „să rupem mâța în două”!
Îți promit că voi fi concisă, în… „două cuvinte” și… „în doi timpi și trei mișcări”, adică „până numeri la trei”, nici nu-mi voi termina bine ceaiul de… „trei-frați-pătați” și, luându-te… „la trei păzește”, te voi face… „de trei parale”, pentru că, vorba anticilor… „o a treia ipoteză nu e posibilă”. Iar dacă vei continua să tratezi superficial toate problemele, ca și când ar fi… „trei lulele-trei surcele”, să nu te mai bazezi pe faptul că… „o minune ține doar trei zile”, pentru că nu o să-mi treacă supărarea prea curând.
Nu mă dau eu prea deșteaptă, știu că nu sunt frumoasă (cum se mai spune, nu am legătură cu… „cele trei grații”), dar am alte calități, sunt fermă, ambițioasă, hotărâtă și când îmi pun ceva în cap, fac… „pe dracu-n patru” să duc la capăt. Așa că, voi… „despica firul în patru” și îți voi spune tot ce am pe suflet, aici și acum… „între patru ochi”.
Deci, în timp ce eu am rămas acasă… „între patru pereți”, tu te-ai dus… „în cele patru zări”, cu banii pe care i-ai câștigat ai mâncat… „cât patru” și te-ai înțolit… „la patru ace”. Dar te-ai și înhăitat cu cine nu trebuia, de era să te întorci acasă… „între patru scânduri”. Nu ai fost… „cu ochii-n patru”, ai cunoscut câțiva localnici de treabă și ai crezut că toți sunt la fel (nu știai că… „sunt cinci degete la o mână și unul cu altul nu se potrivesc?), astfel că v-ați apucat de tâlhării.
Știu absolut tot, am aflat cum pe tine te puneau să furi din locuințe, adică… „să faci numărul cinci” (cum ziceați în argou), știu și unde ați dat ultima lovitură (la vila unui bogătaș adept al… „stelei în cinci colțuri”, înconjurată de o curte plină cu verdeață… cu „cinci-degete”, mai ales); bineînțeles că tu, fraierul, făceai lucrurile cele mai periculoase, iar ei doar… „țineau de șase”. Am aflat cum, cu mult noroc, ai scăpat și de poliție și de răzbunarea mafioților pe care i-ai părăsit (noroc ai avut tu toată viața, chiar și la table, că dădeai numai… „șase-șase”).
Singura hotărâre înțeleaptă pe care ai luat-o în toată această perioadă a fost că ai venit repede în țară, dar tu mi-ai dovedit din nou că nu ai… „cei șapte ani de acasă” și ce ai făcut, încă de cum ai ajuns? Crezând că nu voi afla de tine, de parcă tu ai fi fost închis într-un loc… „ferecat cu șapte peceți”, ai băut… „cât șapte” (aici am și eu un pic de vină că, în loc să te pun la muncă… „să iau șapte piei de pe tine”, te-am menajat), ai plecat prin sat… „pe șapte cărări”, pe un ghețuș grozav, că nu se terminase încă… „iarna cu șapte cojoace”, iar oamenii de care te legai îți spuneau toți să mergi la casa ta, altfel spus… „să te duci opt cu-a brânzei”. Tu însă, nu și nu, ai luat bicicleta să le arăți celorlalți bețivi cum… „faci opturi” chiar și pe lunecuș, apoi, pentru că nu te-ai dat destul în spectacol, te-ai dus la bal, la căminul cultural și te-ai băgat printre cei care… „dansau optul”. Păi, în condițiile astea, în care eu oricum nu am văzut nici un ban de la tine (că atunci când vine vorba de cheltuielile din familie parcă ai… „nouă băieri la pungă”), îmi calc cuvântul de la început și-ți spun că aș fi… „în al nouălea cer” dacă ai pleca din nou, unde vrei tu, chiar și… „peste nouă mări și țări”.
Prefer să rămân singură și liniștită decât să mă supăr și să mai fac (Doamne ferește!) alt infarct. După celelalte am scăpat nesperat de bine, de parcă aș fi avut… „nouă suflete, ca pisica”.
Vrei să știi ce voi face în continuare? Mă voi ocupa de copii, că dacă erau toți tații delăsători ca tine, nu mai exista la români proverbul acela, îl știi tu… „tatăl zece fii hrănește...” Apoi… „voi asculta cu zece urechi” de sfaturile prietenelor care mă tot îndeamnă să cheltuiesc banii pe care i-am strâns cu greu, să nu mai fac economii (până acum spuneau despre mine că… „leg paraua cu zece noduri”), o să mă distrez, o să călătoresc și eu și o să îmi fac toate poftele pe care mi le permit, (respectând bineînțeles… „cele zece porunci”), că nu am… „zece vieți”!
Așa să știi de la soția ta!