agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ I know what you're thinking, father
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-04-11 | [This text should be read in romana] | Editura ANAMAROL vă invită la lansarea volumului "SATIRE ȘI...NU PREA!", autor VALERIU CERCEL. Lansarea va avea loc la data de 22 Aprilie, 2008, ora 17,00 la Uniunea Scriitorilor în Sala Oglinzilor, Calea Voictoriei, nr.115, sector 1 București. Valeriu Cercel - S-a născut în București, de profesie sculptorul în lemn, a trăit în România 29 de ani, apoi, a ajuns prin Italia în Statele Unite. După 10 ani petrecuți în Cleveland Ohio, în 1989 s-a mutat la Hamilton în Canada, unde-și are casa și atelierul. E cetățean canadian, american, dar cum o spune el mereu, prima dată e român. Acolo unde se află a câștigat peste o suta de premii pe continentul american. Pe lângă meseria pe care o are și pe care o iubește ca un împătimit, scrie fabule, satire, epigrame… Publică în: Micro-magazinul românesc, Libertatea și revista Miorița din New York și în Cuvântul românesc din Hamilton Canada. In ultimii ani, săptămânal publică satire sau parodii umoristice și chiar epigrame în ziarul Faptul divers din Toronto și totodată, ca membru al cenaclului Observatorul, în ziarul Observatorul. Mărturisește: Imi place să lucrez lemnul și cuvintele. Scriu simplu, pe înțelesul tuturor, despre viață, vicii și cam tot ce-i omenesc, cătând să aduc un zâmbet fiecărui cititor. Sonet tropical De aș fi fost eu stâncă lângă mare, M-aș fi lăsat azi noapte sfărâmată Ca-n zori, când te-ai ivit întâiași dată, Nisip să-ți fiu, pe plajă, sub picioare ; Salină de-aș fi fost, munte de sare, Doar într-o clipă-n apa-nvolburată M-aș fi topit, și-apoi, evaporată Să mă renasc, pe sânii-ți, grăuncioare ; De aș fi fost un fluturaș ce zboară, De buze-ți mă lipeam, ca de o floare, Să-mi îndulcesc, de dor, gura amară Și la ureche-n strune de vioară, Te întrebam urlând la disperare : De ce-ai venit cu mă-ta, Mărioară ?
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy