De undeva din spațiul îndepărtat o inteligență sub formă de spirit hotărâ că trebuie să cunoască omenirea în toate ipostazele ei.
O ceață neagră învălui Pământul de parcă materia fu aruncată-n haos.Oamenii erau în așteptare, dar nimeni nu putea spune în ce consta această așteptare.
Această ceață neagră venită din spațiu era de fapt formată din eonii divini care pătrunseră în mințile oamenilor pentru a le cunoaște gândirea și acțiunile.Astfel, eonii, spirite emanate dintr-o inteligență divină, începură să controleze gândirea oamenilor fără ca aceștia să știe, o dizolvară și o înlocuiră cu o gândire extraterestră.Fără să știe, fără să bănuiască ce se întâmplă, oamenii au început să acționeze prin mișcarea gândurilor străine în mintea lor.
După o perioadă de timp în care extratereștrii i-au cunoscut pe oameni, eonii părăsesc mințile oamenilor lăsând sinapsele goale, rupte și axonii arși.
Oamenii , nemaiavând gândire, se opresc , împietriți, în pozițiile în care se aflau în momentul părăsirii eonilor.
De pe o planetă cu un mediu asemănător cu al Terrei, populată de o rasă civilizată, aflată în relații prietenești , amiabile cu pământenii, se întoarce Mo, un om trimis pe această planetă pentru schimburi de tehnologie.El găsește toți oamenii siderați, parcă adormiți, ca și cum omenirea era un uriaș mecanism automat defect.
Fără a-și pune probleme în legătură cu starea oamenilor, Mo intră în fabrică și se apucă de lucru.