agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-11-13 | [This text should be read in romana] |
Inceput si sfarsit
Deschizi ochii! Nu sti absolut nimic...mintea iti este inecata intr-o negura totala! Privesti in jur...totul e alb...nu vezi nimic decat zapada alba si pufoasa fara nici un fel de forma! Trupul iti este acoperit doar de o haina subtire de in si pantaloni largi. Picioarele iti sunt desculte dar frigul nu il simti! Nu se aude nimic, nu primesti nici un semn ca ceva ar trai! Aripa unui corb demult mort se transforma intr-un imens brad a carui crengi verzi se acopera instantaneu cu un strat gros de zapada. In fata iti apar imprimate pe zapada aprentele apasate ale unei persoane. Te uiti entuziasmat in toate partile sperand sa vezi cine lasa acele urme dar tot ce vezi este o cabana indepartata. Dinspre ea se aud vocile galagiose a unor oameni si se vede un fum gros care iese din horn. Dintr-o data ti se face frig...simti sangele cum iti ingheata si simti nevoia sa mergi si tu la cabana unde e cald! Pasesti hotarat spre ea...cum te apropii sunetele par mai accentuate, fumul mai gros! Bati o data la usa. Dintr-o e liniste...nu se mai vede nici fumul...doar usa! Bati inca o data si usa se deschide, fara a fi nimeni acolo. Incerci sa deslusesti ce e inauntru dar nu vezi nimic...totul e negru! Totusi frigul de afara te obliga sa intri! Incerci sa gasesti un intrerupator pe peretele dur pe care il pipai usor! Inima incepe sa-ti bata mai puternic...simti ca ceva nu e bine! Intr-un sfarsit gasesti acel buton si incerci sa aprinzi becul, dar nu se aprind decat beculete sclipitoare ale unui pom de craciun! Prin lumina slaba a acestora incerci sa deslusesti ceea ce e in camera, dar observi ca nu mai e nici o camera...nici macar intrerupatorul nu mai e! Picioarele desculte ti se afunda intr-un strat gros de zapada! Beculetele incep sa clipeasca pe ritmul tipetelor unei femei torturate...Banuiala ta s-a adeverit...acum esti speriat...inima nu mai sta pe loc...faci trei pasi in spate inca fara a fi sigur ce se intampla! Dintr-o data incepi sa te scufunzi! Cazi in adancurile unei ape care pana atunci nu era acolo. Apa rece incepe sa se incalzeasca incet pana devine placuta. Ti ochii stransi inchisi de frica care ti-a intrat in oase! Ceva moale iti mangaie fata...te simti in siguranta asa ca deschizi incet ochii. In fata iti apare pletele despletite ale unei persoane! Ii dai parul la o parte si ii privesti fata! Inima iti inlemneste...vezi fata palida a unui cadavru inghetat de ceva timp...ochii lipsiti de viata te privesc fix si iti dai seama ca de fapt tu esti acel cadavru...Plamanii otraviti te obliga se inoti spre suprafata si sa respiri...inima incepe iar sa-ti bata si muschii incep sa ti se incoarde rapid si involuntar! In toata agitatia reusesti sa ajungi deasupra apei si sa respiri binecuvantatul aer! Acum e lumina. Te uiti in jur si vezi ca te afli in mijlocul unui lac pe a carui mal se zaresc flori de primavara. Fluturii jucausi parca te cheama inspre ei si tu te duci. Iesi la mal si privesti apa clara cara de abia iti mai acopera talpile. Totusi hainele tale nu sunt ude si in mana ti-a ramas o piatra sculptata de apa lacului. De undeva din departare se aude un strigat ascutit...inima cuprinsa de teama incepe sa bata puternic...piatra iti cade din mana si plescaitul apei iti atrage iarasi privirile spre lac...dar care lac? Nu mai este decat o balta de sange ce iti umezeste picioarele! Sari intr-o parte fara a sti ce faci si privesti campul de flori de mai inainte care acum insa nu este decat un deal batatorit de copitele cailor si acoperit cu balti de sange. La picioare iti cade ceva...lacrimi inghetate iti navalesc in ochi ...prin ceata lacrimilor vezi totusi capul unui tanar nu mai mare de 15 ani! Corpul ii statea precum o statuie undeva mai incolo. Criminalul lui isi indreapta calul spre mijlocul unei batali dar se intoarce si te vede...calul rapid ca vantul isi schimba directia si se indreapta spre tine...calaretul te priveste fix tinand sabia insangerata deasupra capului gata sa te loveasca. Tu sti ce se va intampla dar in panica ce te cuprinde nu poti decat sa fugi...sa fugi cat poti de repede...nu conteaza unde...doar sa fugi, calcand in balti de sange si pe membre sfaramate in randul carora sti ca vei ajunge si tu. Privesti in spate asteptand sa vezi stralucirea sabiei in lumina apusului in timp ce iti strapunge trupul...Dar aceste imagini intarzie sa apara...in schimb in spate ti se arata un infricosator balaur a carui flacari cuprind totul si se indreapta spre tine! Nu ai cum sa scapi dar totusi te arunci cu capul intr-o balta de sange sperand ca umezeala lui te va salva...si astepti sfarsitul! Stai asa...inmarmurit...fara a mai conta ceva pentru tine. Inima bate atat de violent incat simti ca nici nu mai e in trup. Fata iti ingheata ...Te ridici incet fara prea multa incredere si te uiti in jur...nu vezi nimic decat ceata...ceata groasa si opaca care iti blocheaza privirile... Panica te cuprinde din nou in timp ce alergi in cercuri incercand sa gasesti o cale de a scapa! Auzi ceva...glasul unui inger te cheama...te invita sa mergi spre el...sa mergi cu el. Iti indrepti pasi spre locul de unde vine chemarea...inima nu te lasa sa mai crezi ca ceva bun se afla acolo dar unde altundeva sa te duci? In fata iti apare o bariera lunga formata din copaci. Negura umbrelor nu te lasa sa vezi ce e dincolo de ea dar auzi acel glas care te invita sa treci. Tu sti ca e ceva acolo...ceva care te asteapta...dar sti si ca o data ce te duci nu te mai poti intoarce niciodata. Niciodata! Acest gand te sperie...nu sti ce e dincolo si amintirea celor intamplate nu te lasa nici macr sa speri ca e ceva bun...fara chinuri...fara sange...fara frica. Nu poate fi decat ceva mai rau...ceva mai infiorator decat pana acum. Privesti deznadajduit spre bariera si te indepartezi incet...nu ai curajul sa treci...frica nu te lasa...Cu cat bariera se pierde mai mult in ceata, cu atat si tu uiti cele intamplate...Pana nu mai sti absolut nimic...mintea iti este inecata intr-o negura totala! Privesti in jur...totul e alb...nu vezi nimic decat zapada alba si pufoasa fara nici un fel de forma! Trupul iti este acoperit doar de o haina subtire de in si pantaloni largi. Picioarele iti sunt desculte dar frigul nu il simti! Nu se aude nimic, nu primesti nici un semn ca ceva ar trai! Aripa unui corb demult mort se transforma intr-un imens brad a carui crengi verzi se acopera instantaneu cu un strat gros de zapada......... |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy