agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ I know what you're thinking, father
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-09-17 | [This text should be read in romana] |
Opriti planeta, vreau sa cobor
Intr-o dimineata de primavara trezindu-se mai vioi ca niciodata, deschise usa spre eternitate sarind pe geam. Usa in schimb ii era incuiata si de data asta..astfel ca ateriza intr-un pom inflorit din fatza blocului. Nu se mai mira nici de data asta; si totusi se incapatana sa creada ca cheia usii se afla la el..Trebuia doar sa gaseasca o cale spre el insusi...Fusese egoist pana atunci; in perspectiva lui, fiecare avea usa lui, dar foarte putini aveau cheia potrivita. Ce il diferentia pe el fatza de cei care-si gasisera cheia? Totul si nimic. De ce ? In ce fel? Cand? erau intrebari care nu conteneau sa-i inhibe entuziasmul si cheful de viata. El totusi a ales sa fie asa..A ales sa fie singur, pentru ca s-a nascut singur. Familia si asa zisii prieteni nu erau decat niste biete proiectii ale propriului sau ego. Niste umbre hranite din egoismul sau, din propriul sau soare interior. Stea care vrea sa se stinga. De ce se simt batrani unii oameni inainte de a apuca sa se nasca? Nu, el nu credea in vieti paralele sau in reincarnare, si totusi vroia sa creada, se incapatana sa creada in ceva, nu stia ce nume sa dea acelui ceva; oamenii il numeau D-zeu. El nu avea nici un nume pt asta, nu pt ca nu ar fi putut sa gaseasca, ci pentru ca nu simtea nevoia sa dea nume.Ii ajungea faptul ca ceva exista, ca lumea avea o anumita ordine interioara..Aceasta ordine nu reusea el sa o inteleaga foarte bine. Relatiile lui cu cei din jur se limitau la schimburi banale de materie si energie..informatia nu simtea nevoia sa o mai schimbe...Considera ca adevarul, daca nu se gasea in el, atunci nu exista.. bineinteles, ca cei din jur il vroiau altfel. poate altadata s-ar fi adaptat, le-ar fi dat ceea ce vor.. lucruri care ii reuseau atat de bine...toate acele roluri ii par atat de departe de prezent...nu a invatat nimic din ele, evenimentele nu l-au afectat cu nimic..isi aduce aminte de ele, cu aceeasi detasare si indiferenta cu care un adult priveste revista de benzi desenate a copilui sau.. fiecare traieste in propriul sau univers, fiecare isi construieste propriile sale reguli. ajunsese sa-i invidieze pe schizofreni, pt ca nu erau constienti de asta..pana la urma toti o fac...oare el ar fi vrut sa nu stie asta? deocamdata nu simte nevoia sa-si raspunda la aceasta intrebare. el zambeste acum si se gandeste ca unii oameni scriu ca sa se descarce (katarsis) altii ca sa creeze..altii ca sa convinga, sa manipuleze. el nu scrie, el zambeste; zambeste pentru a uita mai apoi ceea ce a scris. el nu plange, citeste...nu carti, care sunt aberatii subiective ale unor frustrati....ci ii citeste pe cei din jur.. daca la inceput facea eforturi pentru a reusi acest lucru,si ii facea atata placere, acum o face din plictiseala. nici micile experimente nu reusesc sa-i atraga prea mult atentia. atunci si-a dat seama ca lumea aceasta il limita prea mult, pt a intelege si a se putea exprima in totalitatea potentialului sau nativ. Cele 3 dimensiuni il incorsetau. atunci a constientizat ca exista o usa. o iesire.pe care desi nu o putea percepe cu vreunul din simturile sale de baza...stia ca este acolo... de atunci tot incerca modalitati de a transcede spre ea... acum trecea prin faza in care credea ca suicidul este raspunsul. de curand citise o carte "Istoria sinuciderii" si gasise o multime de persoane care ii confirmau ipoteza.. Si totusi, desi avusese cateva tentative, nu reusise.. Inca un esec..Statu putin pe ganduri si ajunse la concluzia ca nici aceasta nu este calea potrivita.. Incercase droguri..de la cele mai slabe pana la cele mai periculoase.. Era prea putin pentru el; el nu vroia sa fuga de nimic...cum faceau majoritatea narcomanilor..el vroia sa infrunte viata...insa nu gasea provocari... era multumit cel putin ca nu astepta, ca provoca, venea in intampinarea experientelor.. nu intelegea cum unii pot ajunge dependenti de niste himere... ii considera idioti, lipsiti de vointa;nascuti pentru a pierde. nu avusese niciodata nici o problema..nu simtise nevoia sa mareasca doza...nu simtise nevoia sa amestece drogul cu alcool sau cu un alt drog. si totusi, in momentele lui de emotivitate maxima simtea mult mai mult decat o doza puternica de heroina de ex, de care auzise ca este cel mai puternic si periculos drog. dragostea, iubirea..oamenii se imbata cu aceasta idee, pentru a putea supravietui... ei considera ca lumea este mai buna pentru ca trebuie sa faca compromisuri, trebuie sa ierte, trebuie sa inteleaga... de asta au fost atatea razboaie, maceluri, de asta exista rasismul,de asta exista Hiv si alte arme biologice. :) el zambeste acum, dracusorul de pe umarul sau stang ia soptit ca omenirea este sortita autodistrugerii.. incercase sa afle si versiunea ingerasului, dar acesta era prea speriat de viitor, pentru a mai putea spune ceva.. se incrunta, toata aceasta aparenta opozitie de opinii intre ingeras si dracusor se producea in propria sa constiinta.. sa revenim la dragoste...el tinea prea mult la libertatea sa pentru a se putea lega de cineva.... ura dependenta de orice fel...inclusiv dependenta de viata.. spunea bine freud ca pe om il chinuie cei 2 mari demoni:cel al sexualitatii si cel al mortii (thanatos) femeia, scopul si idealul fiecarui barbat reusise sa o inteleaga, poate de aceea nu o mai privea ca pe un ideal.. Ideal este ceva ce nu intelegi, ce nu poti atinge, ce nu poti avea.. un singur lucru il ingrijora...libertatea sa de exprimare si gandire. ceva era in neregula.. de ce nu se simtea si el limitat de niste norme , de niste reguli.. simtea ca poate face tot ce vrea fara a se teme de esec, si cu foarte multe sanse de a obtine ceea ce doreste...se simtea protejat de un glob invizibil probabil o explicatie pe care o gasea era faptul ca pentru el esecul era un feedback...si daca nu putea reusi sau obtine ceva, incerca altfel...invata din ceea ce primea inapoi, optimiza si apoi incerca din nou pana reusea sa obtina rezultatul dorit. Explicatia de fapt era alta.. El era liber pentru ca de fapt nu exista El era liber pentru ca era de fapt conditionat de altceva.. El era creat de altcineva.. El era un personaj creat de imaginatia subiectiva a unuia dintre frustrati. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy