Stropii de ploaie picații usor pe chipul ce privește-n gol ascund lacrimile sufletului meu.Stau aici în ploaia ce-mi plânge dragostea, uitându-mă de unde vine.Nu știu ce reprezintă pentu tine, pentru mine Dumnezeu plânge.Aripi de vultur vreau să prind iar la tine voi veni acolo în vârf de munte unde doar florile rare cresc.Te sărut asa cum cerul îți sărută fruntea dimineața pe chipul tău frumos de îngeraș căci cerul vrea înapoi cea ce e al lui, iar eu voi zbura pe înălțimile frumuseți tale neasemuite doar cu frumusețea dragostei ce ți-o port de-a lungul ființei mele până la gândurile ce îmi zboară printre nori și prin a ta privire, îngeraș de culoare a infinitului ce chiar în fiecare dimineață îl voi privi și îi voi mulțumi că mi-a dat aripi să pot zbura....