M-avant ca un chior in jurul stelei mele... nu sunt beat, dar aerul pe care-l expir mi-e imbibat cu teama. E-ul din mine mi-e tulbure si nu-l pot scoate afara, caci mintea e prea lenesa si zbiara pe alta parte. Am un punct, chiar doua-n care stau si ma sprijin, ma catar si tot nu reusesc, ca-s mari si grele si greu de patruns. Raman iar singur printr-ale mele cu trei muste betive si molii desucheate ce-ti dau impresia ca soarele e gol, si tarana-i praf pan' la genunchi. Te sperii si clocotesti in spaima lavei care te-a creat si-auzi pasi mereu in spatele tau. Naucit esti de broaste speriate ce-ti pun piedica la colturi si-apoi ragaie satule de-atata iarba. Prin orizont ma tai cu gene fine si sub copaci goi si papadii imbacsite spargi un balon de ura plin... dar esti tot vesel, si te bucuri- caci azi ai spray si le vei omora pe toate mustele betive, dar moliile te pandesc si azi. Mai bine ard spre apusul zilei... e ultima cu luna plina... si voi rosi, si-apoi voi tresari cu inima-mi ce-mi bate-n gat si cu broboane mari de transpiratie cruda ce curg mereu pe frunte... M-avant ca un chior!