| = intuiție și sinceritate | Nicolae Diaconescu [12.May.17 21:34] |
| Vibrația pe care o transmite iarba sub ropotul ploii poate fi percepută numai de o extrem de rafinată acuitate poetică. Urmează însă un lest, spasmul ca reflex biologic care scapă controlului rațional. Sunt și alte metafore frumoase pe care le anulează trimiterile la senzorialul instinctual. "împinge nerăbdarea din vârful crengilor în silabe albastru-spre-cer". Să fiu sincer nu mi-a displăcut nici: "dezbracă-te ia-ți goliciunea în mână". Ba mai mult, m-am gândit cum se poate materializa în realitate o astfel de metaforă! Parcă e totuși în contradicție cu restul! În concluzie, intuiție sensibilă dublată de sinceritate. | |
| = Mă bucur că v-a plăcut și vă mulțumesc pt lectura atentă! | Daniela Luminita Teleoaca [12.May.17 22:41] |
| Este un text simplu de tot, mai exact o invitație "catifelată" la Iubire(a frumoasă). Nu este o contradicție propriu-zisă între și între, pt că Dumneaei implică ambele dimensiuni (aproape) deopotrivă: trupul nu murdărește neapărat sau nu murdărește întotdeauna (și, oricum, el este un eventual candidat la spiritualizare). "Goliciunea" evocă ipostaza ființei dincolo de orice mască!!! (Ultimul vers echivalează unui îndemn la asumarea ipostazei adevărate, cea de dincolo de mască!) Altfel, tare m-aș mai fi rușinat să îndemn la așa ceva, de față cu atâta lume!!!! În concluzie, înclin să cred, acum recitind minitextul, că, totuși, dimensiunea non-trupească prevalează! Așa să fie!!! | |