agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 7426 .



Simpozionul «CUCUTENI-5000 Redivivus: științe exacte și mai puțin exacte»
article [ Events ]
Chișinău Ediția a treia

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Amic ]

2008-09-17  | [This text should be read in romana]    | 



(n.e.) foto foto





Începuturile culturii și civilizației Cucuteni-Tripolie sunt datate între anii 3600-3400 î.e.n. Ea cuprinde un areal de cca 350.000 km pătrați, începând din sud-estul Transilvaniei, zona Brașovului și a Brăilei, întreaga Moldovă cu excepția unei părți din sud-est și oprindu-se la nord în Galicia, Volhinia, Ucraina de vest până la Niprul mijlociu, satul Tripolie – punctul nord-estic cel mai avansat. Elementele acestei culturi încep din epoca finală a pietrei șlefuite până la apariția podoabelor din aramă. Această cultură s-a dezvoltat și a dăinuit circa 700-800 de ani.
Oamenii acestei culturi cunoșteau diferite procedee de prelucrare a aramei, de obținere a unor aliaje, precum cel de cupru și argint. În proporții reduse prelucrau și aurul pentru confecționarea podoabelor.
Religia și cultele practicate tratau, după datele arheologice, teme precum cosmogonia și viața de după moarte. Între cultele cele mai dezvoltate se remarcă cel al Mamei-Pământ, cea care asigura fertilitatea și fecunditatea, cel al Taurului Ceresc și cel al Focului.
La modul superficial cultura și civilizația Cucuteni-Tripolie este cunoscută mai mult prin ceramica specifică pictată tricom cu alb, crem, roșu-crud sau negru și desene continuu spiralate și neintersectate. Vasele ceramice reprezintă asocieri de corpuri geometrice realizate în epoca în care geometria spațială nu era încă cunoscută. Ceramica găsită la Cucuteni, localitate aflată la cca 10 km nord-est de Tg. Frumos, Iași, reprezintă numai o parte a civilizației și culturii cucuteniene, care necesită în continuare cercetări minuțioase. Cauzele dispariției culturii Cucuteni-Tripolie nu sunt încă pe deplin elucidate. Nu există indicii clare nici despre limba pe care o vorbeau, deși s-au emis opinii că aici ar trebui căutată patria de origine a indo-europenilor.

În zilele de 11-12 septembrie curent în incinta senatului Universității Tehnice a Moldovei și a complexului «Milenium» s-a desfășurat ediția a treia a Simpozionului «CUCUTENI-5000 Redivivus: științe exacte și mai puțin exacte», organizat de Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea «Gh. Asachi», Iași, Academia de Științe Tehnice din România și Forul Democrat al Românilor din Moldova.
Un cuvânt de salut în fața celor prezenți a rostit acad. Ion Bostan, rectorul UTM, menționând importanța acestui simpozion, mai ales pentru tineretul studios, care trebuie să-și cunoască trecutul și tradițiile, să le multiplice și să le transmită urmașilor, deoarece numai bazându-ne pe trecut putem avea un viitor.
Cuvinte de salut au rostit Ion Ungureanu, ex-ministrul Culturii și Cultelor din Republica Moldova, acad. Eugeniu Grebenicov, Moscova, acad. Valeriu Canțer, Institutul de Fizică al AȘM, poetul Nicolae Dabija, primarul de Cucuteni Mihai Tun, prof. univ., dr. ing. Lorin Cantemir, Universitatea Tehnică «Gh. Asachi», Iași, ș.a.
Moderatorii simpozionului au fost dr. hab., prof. univ. Valerian Dorogan, prorector și dr. hab., prof. univ. Valeriu Dulgheru, șef Catedră UTM. În cadrul simpozionului au fost prezentate circa 40 de referate cu o tematică variată, printre care evidențiem: «Noi preocupări actuale ale primăriei comunei Cucuteni pentru punerea în valoare a culturii cucuteniene», raportor Mihai Tun, primarul c. Cucuteni; «Paradoxul dacic», raportor Andrei Vartic, scriitor, editor al revistei carpato-dunărene «Dava internațional»; «Genialul precursor al designului ingineresc Leonardo da Vinci», raportor prof. Florea Dudiță, Universitatea Transilvania, Brașov, «Complexul energetic al lui homo sapiens sapiens I», raportor prof. dr. Gheorghe Mustață, Universitatea «Al. I. Cuza», Iași, «Dilema invenției epocale a umanității: ce a fost la început, osia fixă cu două roți sau roata singulară?», raportor prof. univ., dr. ing. Lorin Cantemir, Universitatea Tehnică «Gh. Asachi», Iași, «Ce înseamnă dinamica homografică?», raportor acad. Eugeniu Grebenicov, Moscova, «Cucuteni – magia ceramicii», raportor dr. Lăcrămioara Stratulat, director general Complexul muzeal național «Moldova», Iași, «Cultura Cucuteni pe moșia Hăsnășeni, Drochia», raportor prof. univ. Ion Buga, Universitatea de Stat din Moldova, «Complexul cultural Cucuteni–Tripolie. Tehnologia cuptoarelor de ars ceramica», raportor dr. Ruxandra Alaiba, Iași, «Revelația Eminescu», raportor conf. univ., dr. Ing., cercetător științific superior Zaharia Donțu, Universitatea Tehnică a Moldovei, «Ontologie filozofică în creația lui Mihai Eminescu», raportor conf. univ. dr. Mihai Braga, șef catedră «Științe Socioumane», Universitatea Tehnică a Moldovei, «Considerații asupra principiului de funcționare a morilor plutitoare ca ambarcațiuni», raportor prof. Ion Cristea, restaurator Centru de restaurare și conservare Iași, «Metodă și mijloace simple pentru măsurători complexe», raportor prof., dr. ing. Cornel Ciupan, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, ș.a.
În aceste rapoarte savanții au elucidat în cunoștință de cauză descoperirile făcute de arheologi pe întregul areal al culturii Cucuteni. Numele acestei civilizații a fost stabilit convențional de către arheologi după satele Cucuteni de lângă Iași, România, și Tripolie din Ucraina, lângă Kiev, unde la sfârșitul secolului al XIX-lea au fost descoperte obiecte de ceramică pictată și statuete din lut ars. În anul 1884, în România, și în 1893, în Ucraina, s-au făcut descoperiri care, treptat, au schimbat ideea pe care o aveau istoricii despre progresul civilizatiei în Europa.
Ocupația de bază a populației era cultivarea plantelor și creșterea animalelor, schimburile comerciale cu alte triburi din centrul și sud-estul Europei, precum și cu zonele de stepă, cu cele caucaziene și cu cele ale Asiei Centrale.
Această civilizație nu avea doar sate obișnuite, cu câteva zeci de case, ci și centre de dimensiuni uriașe, cu suprafețe cuprinse între 150 și 450 ha, cuprinzând sute și chiar mii de construcții, dintre care unele foarte mari. În cadrul acestor centre s-a constatat existența unei dispuneri ordonate a construcțiilor. Așezările aveau o structură definită, cu construcții plasate fie in cercuri concentrice, formând piețe, destinate activităților publice, fie în șiruri paralele sau în grupuri. Au fost găsite construcții imense, cu lungimi de peste 300 de metri, având două niveluri și mai multe odăi.
În România au fost descoperite 1800 de așezări, iar în Republica Moldova – 500. Din cele circa 350 de mii de km pătrați ale culturii cucuteniene, moșia Hăsnășeni din actualul raion Drochia constituie o suprafață de peste 16 mii de hectare.
La manifestare a avut loc o masă rotundă, la care au fost prezentate noi apariții de carte, printre care: «Noi, geto-dacii», autor G. Crăciun, și «Românii din jurul României în imagini», autor V. Șoimaru - de scriitorul Andrei Vartic, “Omul și asteroidul Grebenicov” - de scriitorul Dumitru Păsat și îngrijită de dumnealui, care a făcut o donație în număr de 100 de exemplare participanților simpozionului. Acad. Eugeniu Grebenicov, născut la Slobozia Mare, Cahul, este un nume de notorietate mondială, doctor habilitat în științe fizico-matematice, specialist de forță în mecanica cerească, care a elaborat metode matematice originale ale mișcării planetelor. Numele său îi poartă o stea (asteroidul nr. 4268).
Cartea «Izgonire din Eden», autor Ia. Þurcanu, prezentată de scriitorul Nicolae Dabija, «Pătrăuții Sucevei – o istorie la timp prezent», autor N. Turtureanu, prezentată de Vasile Puiu, prorector la Universitatea din Bacău, care a donat din partea autorului 40 de exemplare cu autograf, «Între Prut și mai departe», autor D. Ciucescu, prezentată de prof. univ., dr. Ing. Lorin Cantemir, Universitatea Tehnică «Gh. Asachi», Iași, «Incursiuni în labirintul diplomației», autor F. Dudiță, prezentată de dr. hab., prof. univ. Valeriu Dulgheru, Universitatea Tehnică a Moldovei, «Fenomenul Eufrosiniei Kersnovski», prezentată de dr. prof. univ. Aurel Marinciuc, Universitatea Tehnică a Moldovei, ș.a., care de asemenea au făcut donații de carte participanților simpozionului și bibliotecii studențești de la UTM.
Aici vreau să amintesc cititorului că la ediția a doua, tânărul cercetător, dr. Mădălin-Cornel Văleanu de la Muzeul de Istorie a Moldovei, Complexul muzeal național «Moldova», Iași, a prezentat monografia savantului german Hubert Schmidt, intitulată «Cucuteni din Moldova – România. Așezarea fortificată cu ceramică pictată, din epoca pietrei și cuprului și până în apogeul epocii bronzului». Lucrarea a apărut la Berlin cu 76 de ani în urmă, în limba germană, iar recent a fost tradusă în română de către Geanina Bistrițan. Ediția a fost îngrijită și prefațată de tânărul cercetător, care a făcut donații de carte pe suport de hârtie și CD-uri.
Dl Ion Diviza, redactorul revistei «Intellectus» și prof. univ., dr. Ion Sandu, președintele Forumului Inventatorilor Români, colaborator activ al publicației de la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova, au prezentat auditoriului revista de PI și suplimentele sale, chemând participanții simpozionului la o colaborare fructuoasă.
În cadrul simpozionului au evoluat interpreta Maria Mocanu și elevii Liceului experimental de creativitate și inventică «Prometeu» din Chișinău, director, dr. Aurelian Silvestru. Cântecele interpretate din suflet au atins inimile ascutătorilor, care i-au onorat cu aplauze furtunoase, iar din partea organizatorilor acestei manifestări li s-au acordat diplome de mențiune.
Participanții simpozionului au avut ocazia să viziteze monumentele istorice ale neamului - cetatea Soroca și Mănăstirea de la Cosăuți.


Imagini la http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a141778

P.S. Pe siteul www.asm.md puteți citi un material amplu despre cultura Cucuteni-Tripolie, intitulat «O mare civilizație a vechii Europe», inclusiv informația privind organizarea în zilele de 16 septembrie -31 octombrie a.c. în premieră mondială, la Roma, Palazzo della Cancelleria, a expoziției dedicate unei magnifice și vechi civilizații europene - Cucuteni-Tripolie, expoziție care include peste 450 de obiecte, fiind una din cele mai semnificative manifestări ale civilizației de pe Bătrânul Continent. Acest eveniment excepțional a devenit posibil datorită colaborării, pentru prima oară în domeniul cultural și istoric, dintre România și Ucraina, precum și datorită contribuției speciale a Republicii Moldova.


(Detalii la www.asm.md/?go=noutati)



.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!