agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-06-24 | [This text should be read in romana] |
Sabia este un simbol al stapanitorului, al celui care isi revendica autoritatea prin violenta, este un simbol care desparte turma supusilor in oile albe si oile negre. Dimpotriva, coroana inchide si protejeaza.
Titulatura domnitorilor valahi din deschiderea hrisoavelor este cat se poate de clara: Io, Mircea voievod, mare domn si stapanitor a toata Tara Ungro-Vlahiei etc (urmeaza insiruirea teritoriilor stapanite). Intr-o epoca in care cerneala si pergamentul constituiau ceva similar cu computerele din ziua de azi si la care aveau acces intre 5 si 10% din populatie, ficare cuvant scris avea o semnificatie speciala care practic se constituia in norma legala. Primul cuvant al titulaturii domnesti "Io" a starnit foarte multe controverse intre istoricii romani, iar polemica s-a concentrat in jurul intrebarii daca e vorba de un pronume personal sau un atribut teocratic. In orice caz este vorba de o formula unica in actele cancelariilor meedievale din zona. Pana la urma a avut castig de cauza atributul teocratic - "Io", care ar fi o prescurtare de la "Sfantul Ioan Botezatorul" si constituie o invocare a divinitatii, o exprimare a faptului ca domnitorul este "unsul lui Dumnezeu pe pamant". Pergamentele cancelariei domnesti pastrate nu ne ajuta in nici un fel: de la primul pana la ultimul toate respecta aceasta formula, nu avem nici cea mai mica urma a unei evolutii. Ultima teorie in domeniu lanseaza ipoteza ca acest "Io" este de fapt numele unei dinastii care se intinde de la Decebal pana la ultimii Basarabi (desi este destul de neclara legatura dintre dacii indo-europeni si cumanii turcici care au fondat dinastia basarabilor, oameni cu nume destul de ciudate si necrestine - Tihomir [i Seneslau). Voievodul este o functie militara si il desemneaza pe comandantul suprem al oastei. In aceasta calitate domnitorii detineau spada, obiect venerat si lasat in ingrijirea unui dregator special desemnat, marele spatar in Valahia, respectiv portarul de Suceava in Moldova. Functia de voievod putea fi transmisa fiilor domnitorului, care apar desemnati ca atare in documente. Cu totul alta este situatia in cazul atributului de "mare stapanitor si domn". Aceasta formula il transforma pe respectivul individ in stapan absolut al pamantului: el este de fapt si de drept proprietarul tuturor teritoriilor pe care le insira. Nici un schimb de proprietate a pamantului nu se poate face fara stirea domnului, el este cel care aproba respectiva tranzactie si ii recunoaste valabilitatea. De drept domnul este proprietarul pamantului si delega uzufructul marilor boieri carora le poate confisca averile dupa bunul plac pe motiv de tradare sau pur si simplu fara nici un motiv, dupa formula lui Stefan cel Mare care "pe la ospete omoraia fara giudet". Practic intreaga istorie a politicii interne din principatele romane se invarte in jurul acestor mecanisme ale puterii, codificate in formula intitulatiei domnesti. Intaiul sfatuitor al domnului era mitropolitul, care in conformitate cu traditia ortodoxiei bizantine avea autonomie in problemele clericale si nu se amesteca in aspectele laice. Pivotul relatiilor de putere era dat de mijlocul principal de productie, respectiv pamantul si proprietatea asupra lui. Domnitorul incerca sa puna in practica formula de drept, prin care el era stapanul absolut al pamantului, in vreme ce marii boieri incercau sa limiteze autoritatea domneasca si sa-si intareasca drepturile de proprietate. Balansarea acestor relatii da doar doua rezultate posibile: un domnitor de mana forte care domina adunarea dregatorilor sau un domn slab dominat de marii boieri. Sabia intervine in aceste relatii prin dreptul de viata si de moarte al domnitorului. Sabia echilibreaza balanta puterii in momentele de indecizie. Ca un gest de bunavointa de la Istanbul a sosit de curand in Romania sabia lui Stefan cel Mare. Cum a ajuns aceasta sabie la Istanbul nu se stie, insa e sigur ca pe discul de la capatul manerului este gravata intitulatia lui Stefan cel Mare. De primit nu vom primi aceasta sabia inapoi, e considerat de turci o prada de razboi, iar retrocedarea capturilor simbolice din aceasta lume ar putea duce la o constipatie diplomatica. Interesant este ca intr-o ceremonie transmisa cu sarg, premierul Adrian Nastase a primit o copie a acestei sabii vestite, eveniment prezentat ca o alta realizare mareata. Insa nimeni nu a spus nimic despre faptul ca si premierul de la Chisinau, Vasile Tarlev (poreclit ca din intamplare Bombonella), a primit o copie identica a aceleiasi arme. Sunt de acord ca premierul este cel care trebuie sa primeasca un astfel de obiect simbolic, insa ma surprinde faptul ca turcii au inca in fata ochilor o Moldova unica si actioneaza ca atare, nevrand sa supere pe nimeni. Insa de data asta sabia despica cu adevarat. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy