mă-mpresurară anii! de-abia mai pot zări
prin cercurile vremii mlădița de-nceput
înghesuit de gînduri... uitat de bucurii
mă ninge azi frunzișul în care am crezut

pe fruntea erodată de vînturi și de ploi
a-ncărunțit seninul și-naltul zbor de ieri
înalt îmi pare gardul întoarcerii-napoi!

mi-aș răsuci destinul spre alte primăveri!