afundul
niciodată
am înțeles pojghițele
cum ai face o baie în vana fierbinte
miresmele diferite
graba de a nu disturba
sentimente
scurtezi unghii și barbă
scurtezi sentimente emoții
scurtezi tot ceea ce e inutil ție
nu te îneci în vorbe doar în idei uneori
pauza nu rezolvă trăirea o potențează îmi place pauza
vana devine o simplă cadă eroii dezmierdați de atingeri
zboară cu aripi de inorog
amputat colțul de argint amputată ideea afundului
uneori nu rămîn urme
dar șoaptele trezesc spirite

eu știu ce spun pentru cei care absorb bătăile inimii
pentru cei cu tărie de inimă
revoltați pe propria neputință
nu pe ștergerea pantofilor la intrarea într-un hotel
afundul e uneori pojghiță
profunzimea? da, profunzimea!