“There came to me a most feminine sea-captain called Granny Imallye… with three galleys and two hundred fighting men… This was a notorious woman in all the coasts of Ireland.”
Sir Henry Sydney, English historian

“Look at me, captains. Your departed chief sat in council with me. Your most powerful fleet, under my command took more prizes than any other. Do you think that I will bow to any other chief?”
Ching Yih Saoa

“Gotta steal from the rich when they don't know I'm comin'
Gotta give to the poor, no time for lovin'
My oh my, don't you cry, 'cause there's no way I'm stayin'
I will leave, say "bye bye", I'm going my way...”
Aqua – My oh my




Ca urmare a faptului că această discuție se desfașoară într-un subsol titlul nu e chiar paralel cu realitatea. Lângă mine, în colțul dinspre vest al canapelei, cei doi pisoi ai casei, Salty și Peppercorn dorm buștean. In colțul dinspre est, prietenul meu Nathan Roth pescuiește idei inedite dintr-o sticlă de coniac in care distileriile Hennessy au amestecat peste 90 de soiuri diferite de licori spre a atinge perfectiunea cu aromă un sfert caisă, un sfert piersică si restul cuișoară. Sau scorțișoare.
“Hai să ne focalizăm, Roth-Child, zic. Chestia asta pare foarte inofensivă. Dar nu e… Despre ce vorbeam?”
“Despre pompieri piromani?“ zice el. “Creșterea struților în captivitate? Femei pirat?”
“Pompierii piromani îi lăsăm pentru data vitoare. În orice caz, cred că nu vorbeam despre femei pirat… Dar am putea. Dă-mi un motiv pentru public. De ce vorbim despre femei pirat?“
“Pentru că scriu un articol despre ele. Adică întâmplător nu bat câmpii. Altfel aș putea vorbi despre orice subiect cu care n-am nici cea mai mică tangență. Mai ales după o jumătate de sticlă… în fine, e un articol care va fi scris cu mare dragoste.”
“Adică Captain Carrots e îndrăgostit de femeile pirat?”
“Da. Pentru public, eu sunt Captain Carrot. E o poreclă bazată pe culoarea părului meu și pe un personaj faimos din romanele lui Terry Pratchett, despre care voi divaga altă dată… Deși nu cred că sunt îndragostit. Mai corect ar fi fascinat.”
“Intoxicat”
“Nu, ăsta cred că este efectul de la Very Superior Old Pale. Fascinația mi se trage din copilărie. Am fost plăcut impresionat să descopăr că Blackbeard, Long John Silver și Captain Kidd au avut colege de breaslă la fel de sângeroase ca ei. Poate că nu aveau barbă, picior de lemn și un ochi lipsă, dar unele din ele au avut mai mult succes în afaceri decât contrapărțile lor masculine.”
“Pot să îți pun întrebări aleatorii pe marginea subiectului?”
“Poți, dar răspunsurile vor fi și ele aleatorii. Ãăăă… sau în cel mai bun caz se vor intersecta cu subiectul. Tot aleatoriu.“


“Cele mai vechi atestări documentare ale unor femei pirat“
“Probabil la vikingi. Pirateria era un mod respectat de viață în culturile nordice. Numele de viking vine de la Vik, un oraș din Norvegia, unde populația se compunea aproape în exclusivitate din pirați. Femeile vikinge erau independente. Puteau dispune de averea lor cum doreau. Unele au decis sa echipeze drakare și să se aventureze pe mări. Nu există foarte multe izvoare de documentare, dar am dezgropat trei prințese scandinave – Sela, Alvilda și Rusla - care s-au ocupat cu pirateria între anii 700 – 1100 a.d. Ca o chestie haioasă, două dintre ele au murit în lupte navale cu frații lor, și ei pirați ... și regi vikingi.“
“Au fost îngropate la loc?”
“Sunt pe undeva pe sub pat… cărțile… The Viking World și Women Warriors.”


“Cum era viața de pirat?”
“La fel de mizerabilă ca și viața de marinar. Lipsită de igienă. Bazată pe o dietă de carne sărată și pesmeți mucegăiți. Plină de pericole și șobolani. Se desfășura pe puntea unei corăbii foarte aglomerate și… foarte ude, în timp de furtună. În secolele XVII – XVIII mulți marinari din marina comercială britanică erau recrutați cu forța, plătiți prost și disciplinați cu biciul. În mod surprinzător o parte din ei preferau să dezerteze și să lucreze pe cont propriu.”
“Era mai bine la pirați?“
“E greu de hotărât în câteva minute, dar câteva indicii punctează în direcția asta. Echipajele de pirați nu erau lipsite de reguli de conduită. Înainte să pornească la treabă se decidea cum va fi împărțită prada și cu cât va contribui fiecare pentru un fond comun. Pirații au fost primii care au pus la punct un sistem primitiv de asigurări, care le permitea invalizilor să primească o despăgubire în funcție de cât era de grav accidentul. Adică un ochi valora mai puțin decât o mână. O mână mai puțin decât un picior... “

“Bine, hai să lăsăm asigurarea forței de muncă momentan. Revenind de la pirateria în general la pirateria feminină, ai vreo pirată favorită?”
“Asta e o întrebare dificilă. Am două pirate favorite: Grainne O’Malley și Doamna Ching Yih. Nu mă pot decide. Plus prințesa pirat din My-Oh-My.”
“Nu există nici o ordine în toată seria asta?”
“Poate doar istorică. Grainne, sau Grace O’Malley e o pirată din perioada elisabetană. S-a născut într-o familie de nobili irlandezi care se ocupau cu pirateria. Doamna Ching e o pirată chineză de la începutul sec. XIX. În general, admiterea în clubul piratelor mele favorite se bazează pe două chestii majore. Unu: femeia pirat să fie într-o postură de comandant de echipaj, sau, pentru mai multă recunoaștere, o flotă. Doi: să iasă din meserie în condițiile puse de ea și de preferință cu o avere uriașă, care să nu îi fie confiscată de autorități. Singura excepție pe care o fac e pentru Lene din Aqua de care m-am îndrăgostit când eram în junior-high.”
“Deci ambele doamne pirat îndeplinesc condițiile necesare admiterii în club. Ce o face specială pe Grace O’Malley?”
“Să zicem faptul că a avut o viață deosebit de interesantă, de lungă și de… productivă. A învățat arta navigației în copilărie, de la tatăl ei, un alt pirat faimos. La moartea lui a preluat o flotă considerabilă și a extins imperiul comercial al familiei, jefuind o multitudine de vase englezești, spaniole și chiar irlandeze. A luat parte în multe bătălii navale și a dovedit mult sânge rece și mult curaj. A fost prinsă și eliberată de câteva ori. A învins de câteva ori flota regală britanică. Spre sfârșitul vieții a fost invitată într-o audiență la regina Elizabeth I, care i-a făcut o primire triumfală și i-a garantat toate cererile.Ultimii ani și i-a petrecut atacând vasele inamicilor coroanei britanice. A murit de bătrânețe pe la 1600, într-unul din castelele ei.”
“Au mai fost și alte femei pirat europene care merită pomenite?“
“Da, au mai fost. Doamna Killigrew, Maria Lindsay, Charlotte de Berry si... Jeanne de Belleville, o franțuzoaică de pe la 1300.... sper să nu se consemneze faptul că am trișat aici, adică am folosit pe post de copiuță materialul la care lucrez.”
“Nu se consemnează, stai liniștit.”

“Revenim în clubul Căpitanului Carrots?”
“Da, revenim imediat în club. Cu cea mai mare pirată care a existat vreodată în istoria mondială a pirateriei, Doamna Ching Yih. Deși este pe nedrept ignorată în ziua de azi. Chestia asta mă scoate din sărite și am tendința să-i construiesc tot felul de monumente verbale. Odată cred că am să scriu un roman despre ea. După ce termin sticla asta probabil.”
“Până la roman, cum ar putea fi Doamna Ching rezumată în două vorbe?”
“Feroce și sexy.”
“A fost grea partea asta cu rezumatul?”
“Da, foarte greu. Eu sunt născut în zodia Gemenilor, vorbesc mult. Nu îmi place să rezum pe cineva în câteva cuvinte. Mai ales când comandă o flotă de o mie de corăbii.”
“Ce mai trebuie să știe publicul despre Doamna Ching, dacă nu are timp de pierdut în compania ta?”
“Asta a fost o chestie care m-a rănit și pe care sper să o editezi dacă materialul ăsta va fi transcris, tradus în limbi obscure și abandonat în eter… ăăăăă…Doamna Ching și-a început cariera ca prostituată.”
“Nu cred că trebuie să edităm partea asta. Cititorii mei sunt oameni inteligenți care nu se tem de cuvinte ca prostituată ...”

(…discuție în contradictoriu pe diverse teme, cenzurată din bun simț…)

“Este în regulă, după ce ne-am lămurit asupra sentimentelor pe care le avem unul față de celălat, putem să reluăm povestea doamnei Ching care și-a început cariera ca prostituată. Pe de altă parte nu este nevoie să recurgi la materialul scris, întrucât același lucru îl pot face și eu fără permisiunea ta.”
“Numai peste cadavrul meu rece și țeapăn… sau dacă îmi răsucești încheietura mâinii în mod brutal și îmi smulgi foile după care mă pregăteam să citesc.”
“Chestia asta se numește kotegaeshi și în general are un efect benefic asupra articulațiilor victimei. Deci să vedem ce a scris Căpitanul Carrot la pagina cu același număr.”
“A scris #@*&!@ și $###*&^. you!“

“Unul dintre cei mai vestiți pirați ai chinei, Ching Yih, a capturat odată o corabie cu prostituate. Una dintre ele i-a atras în mod deosebit atentia. Ching Yih a dat ordin sa fie adusă în fața lui. Femeia a sărit imediat asupra lui și a încercat să-i scoată ochii. Încântat de temperamentul ei, Ching Yih a cerut-o în căsătorie. Femeia a acceptat, cu o condiție: să fie luată ca partener în conducerea flotei. Cei doi s-au căsătorit în 1801. Până în 1807, la moartea lui Ching Yih, cei doi puseseră pe picioare cel mai mare imperiu pirateresc din Asia. Rămasă singură, văduva Ching a preluat comanda imperiului și a numit în postul de adjunct un tânăr pescar pe care Ching Yih îl adoptase cu ceva timp în urmă. Chang Pao era un comandant experimentat și după nici doi ani Doamna Ching s-a recăsătorit cu el, observând că aveau multe interese comune. La apogeul imperiului ei naval, flota Doamnei Ching depășea ca mărime și eficiență flotele multor țări din Europa. Acțiunile ei au distrus practic comerțul din Marea Chinei de Sud și au afectat dramatic economia chineză. În 1810, oficialitățile chineze au chemat marina militară britanică pentru a-i distruge pe pirați. În spiritul diplomației și cu tunurile englezești de partea lui, Împăratul Chinei le-a oferit grațierea piraților care doreau să se predea. Doamna Ching a reflectat îndelung la această propunere și împreună cu Chang Pao și alți 20 000 de pirați a depus armele. În schimb, împăratul i-a oferit ca reședință un palat și rangul de amiral în marina imperială.”

“Carrot, hai să facem pace. Uite, promit că ignor partea cu #@*&!@... Ca și partea cu $###*&^ you și îți ofer un rang de amiral în flota stelară.”
“Insuficient. Dacă n-ai altceva de oferit, avocații mei vor face sex neprotejat cu avocații tăi.”
“O corabie cu prostituate, Roth-Child? Un șervețel?”
“Îmi iau singur.”
“Un loc în clubul exclusiv al prietenilor mei tâmpiți?”
“Cu o excursie gratuită în jurul soarelui în fiecare an?”
“Da. Absolut.”
“Simplu sau de mandarine?“
“Simplu. În pahar înghețat și decorat cu o frunză de mentă.“
“Mai bine, ai un Tylenol? Mie mi s-au terminat.“
“Tylenol Cold sau Tylenol pur și simplu?“
“Cold.”
“Cu un pahar de apă?”
“Mai am coniac.“

......

“Yo, I’m sly as a fox, smooth as Hennessy over the rocks
Knock you out of your boots, lodge you ot of your socks.”

“Da’ nu traduci chestia asta.”
“Nu, nu.”
“Cât arată termometrul ăla?”
“102 grade”
“Celsius?!”
“Nu, e în imperial. În Celsius e cam 39.”
“M-am speriat. Credeam că sunt mort.“
“De beat, poate.“
“E singurul tratament eficient împotriva gripei... ca și al vieții, în general. I’m drinking Hennessy / mixed with Tennessee / sh*t is stressing me! … am două parțiale și n-am învățat nimic, plus articolul ăsta de terminat pentru un prof.”
“Credeam că îl scrii din dragoste.”
“E din dragoste. Pură… Dă-mi și mie laptopul. Trebuie să termin partea cu Ann Bonny și Mary Read. Am alocat câte un sfert de oră pentru fiecare.“