De vin la tine-n sat.
Copila mea
cu stropi de argint in poarta
de ma astepti
In miez de noapte de e rece peste sat
oglinda lacului voi ingheta...
Si stropii argintii de ploaie
in nea-i voi transforma.
Atunci sa vad durerea sau iubirea
din inima ta!
Sunt mosul ce te-adoarme in
fiecare seara in noptile de vara!
Sunt mosul din anii cand
eram interzis
de mai marii tarii...
Dar veneam la tine
pe ascuns...
Si tu! Copila mea ai crezut.
Ai crezut in mine!
Si nu te-am dezamagit...
Niciodata!
In fiecare an cu sacul carpit
veneam!
Mai stii? Sau ai uitat!
De vin acum la tine dezleg misterul
care te-a dus departe in tarile calde...
Ai fugit de mine.
Ti-ai schimbat numele?
Sau nu ma mai astepti cu atata temere
in fiecare an in aceeasi zi...
Esti cumva suparata? Ca n-am venit
adeseori pe placul tau?
Nu! Tu nu poti intelege ce-a fost
in sufletul meu.
Ai uitat ca sunt mos? Ca sunt batran
si departarea e un risc pe care de multe
ori nu l-am acceptat...
Cati anisori ai?
Patruzeci? A! Te inteleg.
Copilasilor tai! Le-ai amintit de mine?
Au poze cu mine?
Nu stiau de mine?
Spune-le.
Astept sa-mi scrie...
Sunt mosu care iarta...