Copil iubit

Copil iubit cu ochi senini
Tu vii din nou printre străini
în peșteră pe paie reci
Tu iarăși capul Þi-l apleci.

-Dar astăzi magii nu mai vin
și nici păstori să-Þi cânte lin,
Copil iubit cu ochi senini
Tu vii străin printre străini...

Copil iubit cu chipul blând
Te naști și azi ca oarecând
de mii de ani în chip sărman
Tu vii în lume an de an.

Și știi că cei ce-Þi cântă azi
scuipa-vor mâine-al Tău obraz
și totuși Tu Copil preablând
cobori ca anii rând pe rând.


Demult, cu suflet plin de dor
Te-ai coborât de mila lor-
în ieslea rece-ai fost culcat,
și nimeni nu s-a-nduioșat.

L-ai Tăi Isuse ai venit,
ei, neștiind Te-au răstignit.
Iar Tu cu suflet plin de dor
iertând, cereai iertarea lor.

Copil iubit, ceresc hoinar,
azi bați la uși închise iar.
O, Te-am văzut Copil iubit
din mii de praguri izgonit,

la mii de uși ai așteptat
dar în zadar!-Erai uitat.
Azi tot mai mulți Te-aruncă-afar?
ceresc și sfânt și drag hoinar!

Și totuși, iar, sub chip sărman
cobori la oameni an de an
cu bine răul să-l plătești
să chemi, să ierți și să iubești;

să-mparți avutul Tău divin
acelor ce la Tine vin,
murind pe cruce între hoți
s-arăți cât îi iubești, pe toți!

Copil, ceresc și sfânt copil
ascuns sub chipul cel umil,
Tu bați la toți, dar toți se-nchid
mai reci ca piatra lor din zid...

-O, mâine și ei ușa Ta
pe veci închisă-o vor afla.
Azi plângi Tu starea-n care zac
dar mâine ei vor plânge-n veac.