Când viața mi-e ghidată de convenții
Și nu pot face tot ce mi-aș dori,
Renunț pe rând la multele-mi pretenții,
Mimând chiar fericirea de-a trăi...

Când din atâtea vise minunate,
Nici măcar unul nu mi s-a-mplinit,
Le-am declarat iluzii spulberate,
Dar din visare tot nu m-am oprit...

Destinul a dorit să fiu fecioară
Cu idealuri nefiresc de mici,
Și târâi greu a zodiei povară
Înconjurat de prea puțini amici...

Îmi place să contemplu, nu să critic,
Dar râd în sinea mea, suficient,
Mi-e drag un autor, când e prolific,
Iubesc pe cei ce simt că au talent!