înainte de
a fi
fost
cuvânt,
sunt
poezie

„a fi - strămoșul cuvintelor,
a fi - sensul moral al universului…”

mai mult
nu-mi amintesc

doar vara
cu
fluturii care incendiau
nesăvârșita întindere a țărânii,
veșnicia albastră
cuibărită-n pleoapa senină a bolții,
biciul răcoros al vântului

nu-mi amintesc
decât râvna pestriță a petalelor despletite,
decât îndoiala vorbelor nerostite,
decât sfiala mâinilor tale
decât setea:
setea de poezie

doar atât mi-amintesc
despre
vara anului...
măi, să fie!