Într-o zi la grădiniță,
Tocmai dup-o tocăniță
Venii o educatoare
Ca să-mi zică… la culcare!
Ce făcui domniță dragă?
Cum de-am reușit eu oare
Să supăr o educatoare?

Când…
Auzi măi frate!
Că n-am voie-n grădiniță
Să o supăr pe fetiță!
Dar stai doamnă! Stai așa…!
Că nu e cum spune ea!
C-o-ndruga verzi și uscate,
Cin’ te pune să le crezi
Măi frate?
Te iei după cârâit,
Te iei după un mârâit?
La toate tu dai crezare
Chiar de’s lucruri cam… bizare?

Uite-așa s-a întâmplat,
Niște lucruri de-am aflat!
Că… în grădiniță vere,
Nu mai e nici o plăcere!
Cum se supără fetița,
Întoarce ea grădinița!
O-ntoarce cu fundu-n sus
C-așa vrea ea!
Că…I s-a pus!
I s-a pus p’un băiețel,
Care nu vroia și el,
Decât să-i zică vreo două…

Uite d-aia...
Nu mai plouă!