Cu palmele goale adun dimineți pline de floarea soarelui
Mă arde trupul tău învelit în cenușa timpului
Urc încă o treaptă dar cad în dezmăț în singura clipă cerută
Descopăr că am trăit în alte secole alături de floarea soarelui

Ascund râsul în albastru ca să mă pot întoarce la tropotul cailor
Roșul, alb sau gri sunt doar semne pentru trupul tău învelit în floarea soarelui
Simt universul care se rupe în două ca să-ți caute o vină într-o altă depresie
Gânduri aruncate în ocean se întâlnesc cu puncte și virgule pe plajă

Spre bucuria mea am găsit pătrate legănate de mâini care adunau floarea soarelui
Am vrut să plâng, dar mi-am adus aminte de ocean de virgule și de trupul tău
Înainte de toate am deschis o carte de rugăciuni și fără să vreau m-am născut
În acel univers abstract mă legănau acele mâini neobișnuite să adormă un prunc

O altă pledoarie se încheie vântul îmi șuieră prin păr, dar totuși am timp să aleg
Între ochi care privesc sau ploi care o să vină rămân doar palmele mele
Doar o ambiție renunță la cuvintele spuse îndărătnic la teamă și poate chiar la vise
Mă doare palma și temnița ce ascunde iubirea mea pentru floarea soarelui

Închid ochii ca să parcurg dimineți învelite în albastru care vor să dureze
Printre picături de lacrimi sau de ploaie recunosc că nu știu cine sunt
Într-o lume legată de mâini am promis unui timp că aștept
Probabil iubesc oceanul virgulele trupul tău chiar și văntul, dar eu sunt
FLOAREA SOARELUI poți să mă ții în mâini.
















Cu palmele goale adun dimineți pline de floarea soarelui
Mă arde trupul tău învelit în cenușa timpului
Urc încă o treaptă dar cad în dezmăț în singura clipă cerută
Descopăr că am trăit în alte secole alături de floarea soarelui

Ascund râsul în albastru ca să mă pot întoarce la tropotul cailor
Roșul, alb sau gri sunt doar semne pentru trupul tău învelit în floarea soarelui
Simt universul care se rupe în două ca să-ți caute o vină într-o altă depresie
Gânduri aruncate în ocean se întâlnesc cu puncte și virgule pe plajă

Spre bucuria mea am găsit pătrate legănate de mâini care adunau floarea soarelui
Am vrut să plâng, dar mi-am adus aminte de ocean de virgule și de trupul tău
Înainte de toate am deschis o carte de rugăciuni și fără să vreau m-am născut
În acel univers abstract mă legănau acele mâini neobișnuite să adormă un prunc

O altă pledoarie se încheie vântul îmi șuieră prin păr, dar totuși am timp să aleg
Între ochi care privesc sau ploi care o să vină rămân doar palmele mele
Doar o ambiție renunță la cuvintele spuse îndărătnic la teamă și poate chiar la vise
Mă doare palma și temnița ce ascunde iubirea mea pentru floarea soarelui

Închid ochii ca să parcurg dimineți învelite în albastru care vor să dureze
Printre picături de lacrimi sau de ploaie recunosc că nu știu cine sunt
Într-o lume legată de mâini am promis unui timp că aștept
Probabil iubesc oceanul virgulele trupul tău chiar și văntul, dar eu sunt
FLOAREA SOARELUI poți să mă ții în mâini.

















Cu palmele goale adun dimineți pline de floarea soarelui
Mă arde trupul tău învelit în cenușa timpului
Urc încă o treaptă dar cad în dezmăț în singura clipă cerută
Descopăr că am trăit în alte secole alături de floarea soarelui

Ascund râsul în albastru ca să mă pot întoarce la tropotul cailor
Roșul, alb sau gri sunt doar semne pentru trupul tău învelit în floarea soarelui
Simt universul care se rupe în două ca să-ți caute o vină într-o altă depresie
Gânduri aruncate în ocean se întâlnesc cu puncte și virgule pe plajă

Spre bucuria mea am găsit pătrate legănate de mâini care adunau floarea soarelui
Am vrut să plâng, dar mi-am adus aminte de ocean de virgule și de trupul tău
Înainte de toate am deschis o carte de rugăciuni și fără să vreau m-am născut
În acel univers abstract mă legănau acele mâini neobișnuite să adormă un prunc

O altă pledoarie se încheie vântul îmi șuieră prin păr, dar totuși am timp să aleg
Între ochi care privesc sau ploi care o să vină rămân doar palmele mele
Doar o ambiție renunță la cuvintele spuse îndărătnic la teamă și poate chiar la vise
Mă doare palma și temnița ce ascunde iubirea mea pentru floarea soarelui

Închid ochii ca să parcurg dimineți învelite în albastru care vor să dureze
Printre picături de lacrimi sau de ploaie recunosc că nu știu cine sunt
Într-o lume legată de mâini am promis unui timp că aștept
Probabil iubesc oceanul virgulele trupul tău chiar și văntul, dar eu sunt
FLOAREA SOARELUI poți să mă ții în mâini.