dă-i bătaie zici și pământul crapă ca un pepene sub roți
nici măcar nu picură e un șuvoi apa cântă
uite-așa cu clăbuci ca sâmburii copți

se aude pleosc ca după o prăbușire izbutită
apare la suprafață bizar un băț de stuf
și-l ronțăie un șarpe lung ca o idee greșită

totul e ca un festin dinainte de celălalt zbor
să nu știe păsările de pradă mai întâi ce să înghită
fiindcă ochii dor ochii dor ochii dor

oamenii de pe malul celălalt stau la taclale aparte
pelicani rațe pescăruși inevitabile ciori
brrr face încă o dată bărbosul apoi scuipă departe

atunci sare un pește de două kile jumate
are burta deschisă de oase albe care s-au uscat
încă unul încă unul și niciunul nu se zbate

se înșiră doar la mal ochii lor pe nisip ochii dor
ca o privire de care nu mai poți să scapi
ca o destăinuire ca un țipăt ca un film fără sonor