E dimineață de septembrie.
Respir un aer
Mai ușor decât aerul.
Sunt mai ușoară ca aerul.
Soarele e viu
Într-o lumină mai vie ca soarele.
Trec prin toamnă
Și prin tot ce-mi iese-n cale.
Formele dispar.
Au dispărut cu fiecare plâns
În hohot de toamnă.
Nici oraș, nici stradă,
Nici fereastră și nici cer.
Sunt singură...

(21. Septembrie. 2010)