Tu, impromptu din vieți paralele
dansezi bulgării de foc ai secundei
în ritmul dorințelor mele
iubitelor visatelor
sub lampadarele serilor galbene.
m-am întins să te prind
fete morgana despuiate de nud
îmi creșteau arcuirea caznă
de nebun infinit
acolo niciunde

parcă
olimpian ecou exultă
între picurii
cu care-mi deschizi norii
dar și visele
tăciune-nverzit în lumină
te-ascunzi dar te simt
cum tremuri fântâna,
izvoarele negrăitele nestematele
aproape
îmi cântă

clipa se rupe în îngeri
spartul ei sună a duminică
întoarsă pe toate fețele
te desculți să-mi șoptești
mai încet decât luna ce-apune :
"iubite, am visat între nopți
delfin din ciubărul alb,
era inima ta înotând
necuprinderi ascunse"

și pleci
cu plecarea
imitându-mi lacrima
în ferestre seduse