Am fost atras întotdeauna de formule,
ecuații, cifre, teoreme și...probleme.
În universul meu,
toate aceste taine ale lumii
capătă noi forme.
Tot ce pare ambiguu, nedezlegat,
în fața mea se preschimbă
cifră cu cifră, element cu element.

Însă toate adâncurile explorate de mine
nu mi-au produs fiori mai mari
decât proiecția ta,
geometrică,
la capătul culoarului.
Am încercat să dezleg
și ziua, și noaptea,
ce mă face vulnerabil în fața ta.

Să fie teorema albastrului din ochii tăi,
ori găsirea unui echivalent
pentru zâmbetul tău?

Ești cea mai mare problemă din Univers,
voi putea oare
să pun un egal între noi?