Răsăritul meu în lume
Zi și noapte se perindă
Și mă văd într-o oglindă
Că menirea ce-o avum, e

Ață atârnând fatal
Omul e chemat s-o poarte
De la naștere spre moarte
Până trece pe alt mal

Un mister sau o enigmă
Ștreangul atârnat de viață
Legănându-se răsfață
Miezul dintr-o paradigmă

Eu am fost? Sau poate altul?
Fiecare om o haină
Trece marea ca o taină
Petrecându-se înaltul