Crampeie din iubire,
pe-o frunza de cuvant
cazuta la pamant,
se zbat in agonie.

Dar noua nu ne pasa
ca frunza-i mult prea mica
si-n aer se ridica
si dusa e de vant.

Si azi se duce una
ca-i vesteda,usoara
si maine zboara zece...
dar dupa,ce mai zboara?