cocoșii vestesc dimineți de cristal
prin arborii plini de har din Paradis
pe marginea cerului auroral
coboară sfielnic zânele din vis

și iepurii și broaștele din lună
râvnesc la iarba grasă din zăvoi
în trup și suflet treimea consună
să-mpartă la toți bucurii și nevoi

ciclopi făuresc unelte și tronuri
la fel pentru zei și muritorii de rând
Moira doar le ascunde în volburi
de valuri falezele mării surpând

zăpada s-a prăvălit peste câmpuri
ne spulberă iarna pacea din gânduri