este impudic să vorbești despre tristețe când ești fericit ți-am spus e ca și cum ai mutila un copil nenăscut sau ai schimba soarta ciobanului mioritic.
în ziua în care nu se mai întâmplă nimic ți-e dor de Dumnezeu de o posibilă flamă un combustibil ceva care să-ți înarmeze pasul o voce care să te asigure că poți fi vesel fără niciun motiv fericit și absent să cioplești iarăși inimi în lemnul cireșului din grădină apoi să urci vara într-un vârf de băț și s-o plimbi înainte și-napoi prin livada cu meri.
să te comporți de parcă nu ai muri niciodată să te pitești la umbra unei păsări aripile să-ți crească până la cer așa cum se întâmpla în copilărie când pășeai într-o biserică goală și duhurile intrau în sufletul tău cuprins de pioșenie.
să-ți urce iarăși sângele în inimă ca un samurai iar între brațele tale goale timpul să se umple cu pești să golească oceanul Lagos și să grăbească încălzirea globală iar visele tale să se joace din nou cuminți precum copiii în burta mamei.