în hârtie hălăduiesc deja literele,
eu doar sortez pe cele stricate
să nu strice și cerneala celorlalte
înnoptez în tine, inima mi-a luat-o la sănătoasa
la un bairam în doi decojit de secunde
cuvintele mi le țin pe card
cu el îmi fac plățile pseudoscriitoricești

râd când te machiezi ca o curvă
pentru o simplă preumblare pe ulițe, în suburbia
machez și eu ceva din târtița cramei
la orizont e negru-n gri de umbră
și cerșetorul ce în cârje de milă umblă
în tine se dă tihnă nu luptă
chiar de aripa de conte ți-a fost ruptă

scriu baliverne la mijlocul singurătății
înnoptat în cuvinte mă doare pe dos fiecare os
și osemintele străbunicului mă dor
și-i ploaie și e dor
prin soarta rece, tristă
nimicnicii culeg în batistă