beții de vorbe goale mi-e trecerea prin vreme
învingător Cuvântul ia din războaie pradă
așez în frunte ochiul în nemuriri să vadă
când semn dădu-va Domnul la El ca să mă cheme.
e liniște în noapte, miroase a zambile
iar părul tău, frumoaso, miroase a tutun
că te-aș fuma pe toată în serile debile
mai mult decât atâta mi-e frică să îți spun.
se clatină-n cutremur al vrerilor olimp
iar Moartea cea ciudoasă îmi tot valsa în nară
că nu găsesc în sferă nici loc nici anotimp
a-mi fi mai mult de-atâta, un fum din o țigară.
nadir pluând cu flăcări urcând a mea gândire
cerneala o țin bine închisă în clondire