Strop bălai, lumină rară
de cleștar și peruzea,
te-am culcat într'o vioară
și-am cules din primăvară
floare albă ca o stea,

ca să-ți fie stea.

Lângă leagăn, din baladă
ți-am adus un crin senin,
să stea veghe de zăpadă,
ca un înger mic de crin,

Heruvim de crin.

Și ți-am pus pe mânușițe
fluturi moi cu zbor deschis,
licurici cu luminițe,
ca să-ți lumineze'n vis.

Fluturi pentru vis.

Și'ntre florile grădinii,
lângă fluturii ce ning,
n'ai să știi că mor toți crinii
și că fluturii se sting.

ÃŽntr'o zi se sting.

Că'ntr'o zi și pentru tine
zborul lor va fi închis,
și că nimeni nu mai vine
să-ți aducă stele'n vis...

Stele mari de vis.