Răceala toamnei mi-a surprins făptura
Cu frunzele căzute ce îmi învelesc iar dorul.
Și-ncerc din gânduri ude să fac pe scamatorul
Unind caldul și rece, trișând temperatura.

Și resemnat de frig, și resemnat de ger,
Am să înfrunt stoic furtunile de nea
Ce o să vină iarăși peste lumea mea,
Lăsându-mă confuz și fără vreun reper.

Am să îngân, când tare, când încet,
Un vuiet ce-l am în minte tot mai des.
Și tâmplele-mi visează un val desuet

Ce tainic îmi vorbește și-mi dă ghes
Să las în urmă totul și să-mi iau bilet -
Și-o săptămână, la mare, să fiu fără stres.