Mă trezesc uneori că glisez erotic pe un gând
Oarecum familiar, oarecum impudic
Deși știu că nu l-am mai avut niciodată.
Uimirea ce mi se citește pe chip -
Are forma unei recunoașteri tacite a unui vag sentiment
De a îmbrățișa pe șest o trăire nemaitrăită
Ca și cum o frumoasă mulatră
Mi-ar stârni un interes de moment

Nu știu cum să reacționez la stimuli noi
Mă pierd confuz între două stări nemaîntâlnite -
Starea de pierdere cu starea de regăsire
Cu presentimentul unei renunțări temporare de sine.
Undeva, înăuntrul meu, recunosc o cinetică a gesturilor
Care îmi reamintește cum să ies din starea asta
Și zâmbesc stingher cu zâmbetul meu numărul patru,
Din panoplia mea de zâmbete de rezervă.

Buzele mi se subțiază, respirația-mi devine repezită,
Pupilele mi se dilată, și simt un fel de emoție imediată
De câte ori mă arunc cu capul înainte
Într-o iubire transcedentală a inimii
Și oarecum recogniscibilă
Amândurora.