azi noapte în somnul REM
am visat sau am văzut (?)
un înger șoptitor de gânduri
cum îmi recita la urechea dreaptă
sâcâitor,
rânduri dintr-o poezie nescrisă încă.

l-am ignorat până când zorii se mijeau
și el a dispărut brusc
răpus de nepăsarea mea lăuntrică
sau poate de oboseală...

de atunci am început să am
repetate flashbackuri --
tâmplele îmi pulsează reflexiv
frământând gânduri
corpul îmi este moleșit
ca după o stare de veghe,
iar urechea stângă reverberează
un fel de ecou ce se repetă des

doar ochii îmi sunt vioi
privind surprinși
culorile unui cer aerat.

trag aer în piept și recompun inspirația
unor șoapte disparate aproape uitate...

instantaneu cad într-un fel de transă
și văd cum în preajma mea
un fel de abur purpuriu
se așează pe buze îmi intră în gură
și iese prin urechi

mă trezesc recitând poemele
auzite
din timpanele mele
încă vibrând