încerc în fiecare zi, fac tot felul de lucruri mărunte care să-mi
dovedească bunătatea și fac asta de mulți, foarte mulți ani
nu observ nicio schimbare în lume, pisicile încă mă mai zgîrie
știrile sunt tot mai dezastruoase și păsărelele uită de multe ori
să ciugulească firimiturile din pervazul meu
am încercat să-i descopăr pe cei care nu plîng și
am plîns eu, pe ascuns, în locul lor, am stat în cămin și foloseam ojă
să-mi însemn gîndacii, să știu care sunt ai mei și am lipit
mulți oameni rupți, și cînd vedeam o fată în ploaie așteptînd
așteptam odată cu ea ca să nu se simtă singură chiar dacă
ele nu m-au observat vreodată
eu vreau să fiu un om plin de bunătate
chiar dacă bunătatea mea nu a fost întotdeauna ca o pîine caldă
cum s-a întîmplat odată cînd am găsit un șoarece în franzelă
dar am strîns în brațe morți și am sperat ca bătăile inimii mele
să-i întoarcă înapoi la viață
atîta lucru că oricît de bun am fost am dat mereu greș
am băut pahar după pahar să spăl răul din mine, am furat biscuiți de foame
pentru că bunătatea mea nu mi-a adus nici un pretzel
am făcut dragoste cu femeia prietenului meu, am lovit oameni
unde știam că-i doare numai ca să le spun că pot
să-i ajut, că sunt bun și în mine e speranța
și abia aici vă dați și voi seama că în mine e speranța, împlinirea
și că vreau să fiu un om bun care se poate ajuta pe sine
să fiu pus la împins vagoane, multele vagoane pline cu cadavre
mii, sute de mii, milioane de eu, cele rămase după ce am dat greș
cele pe care lumea le-a îngropat închizînd ochii
doar ca să fiu bun, un pic mai bun decît mine