noapte, cer cu lună plină,
în dormitor pe patul răvăşit
goi puşcă, asudaţi şi gâfâind
el ghiocel şi ea-i zambilă...

oftează lung, se simte stingherit.
întins, sleit stă într-o rână...
ea are-un sentiment de milă
privindu-i soldăţelul adormit.

i-l ia trăgându-l de prepuţ,
uşor, ca într-un fel de joacă.
nimic. e-n comă scula bleagă...

adoarme el, ea are un sughiţ
prevestitor, se-mbracă, pleacă,
lăsând în urmă-un sforăit şi gâtuit, un pârţ

de primăvară...