agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 96 .



Fără Spa, fără munți, numai alb
poezie [ ]
nemama-mea

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [poema ]

2025-06-30  |     | 



În epoca ”MaS”, în defectele mele s-a făcut liniște
Este o lacrimă care pâlpâie și care îmi curăță în liniște gândirea de-a lungul, de-a latul
Mi-e un fel de felie de pâine, în care am pus puțină sare, în plus, suferință
Și zahăr,
Le-am amestecat înăuntrul pâinii, până când s-a făcut Haos
Lucrurile sunt mereu complicate,
Stai în lucie sărăcie sau ești bogat,
Sunt Lucy, îmi aduc aminte de felul în care iarba verde și cu pletele lungi se legăna lângă telefonul public din oraș,
La țară mă speriasem de un film, vărul meu săruta pereții cu buzele mari,
Apoi verișoara mea, dar eu nu făcusem nimic, eram mută, stăteam în perne, până îmi curgea păpușa din brațe dintr-un alt timp.
Sunt obsesiile copilăriei
A naibii păpușă mecanică și ce drăcoasă mai era
Dramul de negativism pe care mi-l aduc aminte la fel cum de pildă pe primele femei din Moulin Rouge,
Vampirii, păpușa obsesivă din nu știu ce fim mecanic și primele perechi de picioare pe care le-am văzut,
La 7-8 ani,
Și-apoi, primul câine pe care l-am văzut în drum cu mațele afară, mașina roșie nu a oprit,
Este liniște pe drumul cu case,
Pavajele încă nu s-au realizat pe ea și nămeții sunt foarte mari, nimeni nu deszăpezește,
Totul sclipește
Este un fel de liniște albastră și albă, zăpada multă
Se aude dintr-o muzică italiană, de la radio,
Toată lumea are tot felul de șocuri, copilărie unde ești tu și ce fel de imagini ai adunat
A trecut timp,
Încă țin ursuleții în casă,
Ei nu au văzut nimic și mie mi-e pântecul mare.

Cred că sunt mamă.

Sunt greoaie frumoasă și lentă, cred că sunt mamă.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!