Ești trist cînd vezi atîta lene
Și-atîta lipsă de speranță.
Doar tu le-ai spus, că nu icoana
E cea ce luptă și învață.

Și drept exemplu, pornii lupta,
De unul singur, pentru viață..
Și într-un acces de disperare,
Le spargi icoana drept în față.

Cîți te-or ierta, sau înțelege,
Acuma nici că mai contează.
Mistere încep să se dezlege,
Noi conștiințe scapi de vrajă.

Hotarul tău este departe..
Aici, acum și-n voia sorții,
Răsari din valuri cu o Carte..
Cu apă vie trezești morții.

Slăbiți și palizi, cu sfială,
Ei te privesc ca pe-o icoană.
Prea adormiți de multă vreme,
Te vor ca leac pe orice rană.

S-a îndeplinit o misiune.
La tîmpla gliei ne-am unit.
Iertați-ne, strămoși și mume..
Am fost aici, dar am dormit.

Hotarul nostru e departe..
Aici, acum, suntem cu toții,
Iar viitorul e aproape,
L-am scris în vis la toți nepoții.