da… eu… (pârâu)

nu mă cunoști, dar îmi treci pragul
și mă complici cu ce-o să fac
un strop de vin să-ți vină dragul?
sau nu, mai bine șezi pe pat!

te-oi alinta cu nuci și struguri
și ți-oi șopti cuvinte dulci
cealaltă poftă-mi arde-n ruguri
căci n-ai venit ca să te duci.

nu... ea.... (adriana)

deși venit-am într-o doară,
cu pas grăbit, să nu mă-ntreci
mă văd ca pentru-ntâia oară
sub stropi de vin din struguri reci.

speram să nu găsesc vreodată
în chip de om un alizeu
dar, iată soartă necurată
îmi scoase-n cale un Nu EU

...cu alintări în nuci și struguri
în noapte adâncă, vorbe dulci,
cu pofte arse-n mii de ruguri,
...
dar n-am venit ca să mă duci.

da... voi.... (Soraya)

atrasă de miros de struguri
venit-am să culeg vreo doi,
dar dat-am peste două ruguri,
și poezia dintre voi.

am vrut doar să culeg o nucă,
doar una... și să fug apoi,
dar fermecata voastră "luptă"
mă atrăsese înapoi.

am stat cu voi fantomă-n noapte
uitând de nuci, uitând de struguri...
gustând din ale voastre șoapte
ce le ardeați de dor pe ruguri.

(poezie în trei, rod al unui început urmat de o replică și un com.)