comandamente de iarnă sucite
și-au amintit zăpezi de-altădat'
plutea pe străzi un miros de morminte
în burgul locuit de femei în păcat

un înger șchiop pălăvrăgea cu barbarii
într-o limbă aspră, de neînțeles
copii cu gâturile goale și carii
împingeau cercuri de bazalt către șes

pe șosea, rătăcind pe o iapă
Don Quijote lupta cu un zmeu
De departe o ploaie de vară
Răpăia peste flori de jeleu

Un centaur pețind o echidnă
Un ilustru ilir galopând
Mașinile zburând fără benzină
Iată, mă văd alergând.