Eu sunt acela:
Trupul cu tălpi, risipitorul,
Vâslă a niciunei corăbii părăsită în iarbă!
Așa mă descrie umbra pe valuri.

Cerul în care se înmoaie sufletul ca o gușă de pescăruș
Își cheltuie culorile pentru mine.

Umblu cu mâinile la vedere și norii mă urmăresc
Asemenea puilor de rădașcă, grei de omături.
Îmi întorc pe dos buzunarele-
Nimic nu am luat din viața aceasta.

Þărmul încrustat cu echivocul marin al scoicilor mulse
Se așterne înaintea mea ca un tablou înrămat.
Sunt flămând și mâinile îmi sunt goale
Iar marea e o conservă desfăcută din care sar peștii.

Rod cai adormiți din cocoașa cămilei
În aerul pulverizat cu metehnele nopții.